Academician: A sugera că şcoala online va fi permanentă şi bună înseamnă a semăna vânt

Şcoala online nu poate fi altfel decât temporară, iar aspectul temporar ar trebui relevat mereu, spune preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care este de părere că a sugera că acest sistem este bun şi va fi permanent „înseamnă a semăna vânt”.

Şcoala online este o alternativă impusă şi necesară în acest moment, dar nu poate fi o soluţie permanentă, spune academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.„Şcoala generalizată online nu poate să fie decât temporară, iar aspectul temporar trebuie relevat mereu; nu se cuvine să creăm o psihoză din care să reiasă că această criză va însemna de-acum normalitatea. A sugera sau a spune direct că şcoala online sau <hibridă> va fi permanentă de-acum încolo şi că această soluţie este foarte bună înseamnă a semăna vânt. Este ca şi cum am vrea să convingem lumea că mâncarea-surogat este mai sănătoasă decât hrana naturală. Şcoala online este alternativa impusă şi necesară în acest moment. Am făcut şcoală în afara şcolii din martie 2020 încoace şi am constatat uşor ineficienţa ei. Dovada cea mai palpabilă este faptul că materia <predată> în acele luni păcătoase nu a devenit materie de examen nicăieri, în nicio împrejurare. Guvernul a făcut bine prevăzând trei <scenarii>, dar deopotrivă guvernul şi noi trebuie să tindem spre aplicarea soluţiei fireşti”, spune Ioan-Aurel Pop.Academicianul spune că asaltul venit din partea unor sectoare ale societăţii civile, şi nu din partea profesorilor, de introducere/ inventare de noi materii dovedeşte o neînţelegere a mecanismului şcolii.

„Cu cât sunt mai multe materii, cu atât şcoala este mai ineficientă. Nimeni nu poate să spună, la modul serios, că şcoala trebuie să ofere doar cunoştinţe teoretice. Competenţele pentru viaţa practică sunt absolut necesare. De două milenii se ştie că <noi nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă> (Non scholae, sed vitae discimus), dar şcoala generală nu poate specializa pe nimeni în diferite meserii. Evident, şcolile profesionale, filiera tehnologică de la liceu etc. fac acest lucru, dar pentru un segment redus de elevi. Poate că acest segment ar trebui lărgit. […] Competenţe în viaţa practică înseamnă, însă, şi a vorbi corect româneşte, şi a cunoaşte curentele culturale care au traversat istoria omenirii, şi a conversa în limbi străine, şi a plasa corect pe hartă lanţul Carpaţilor sau al Anzilor, şi a recunoaşte o biserică gotică şi a nu o confunda cu una bizantină, şi a şti din ce limbă (limbi) vin numele ştiinţifice ale plantelor şi animalelor etc”, mai spune academicianul.

Preşedintele Academiei Române afirmă că nu are nimeni o soluţie miraculoasă în acest moment, „dar ştergerea memoriei colective şi a identităţii naţionale nu poate conduce spre bine, spre valori, spre virtuţi şi spre speranţe, ci spre manipulare” şi spre „somnul raţiunii”.