Accidentul de la Tuzla: Schimbarea direcţiei vântului a determinat decolarea aeronavei de pe pista de rezervă

Procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul instanţei supreme, Marius Iacob, a afirmat, luni, în cadrul unei prezentări a accidentului de la Tuzla, că din cauza schimbării direcţiei vântului s-a decis decolarea aeronavei de pe pista de rezervă a aerodromului.

137 afişări
Imaginea articolului Accidentul de la Tuzla: Schimbarea direcţiei vântului a determinat decolarea aeronavei de pe pista de rezervă

Accidentul de la Tuzla: Schimbarea direcţiei vântului a determinat decolarea aeronavei de pe pista de rezervă

Aerodromul Tuzla, plasat între Constanţa şi Mangalia, este unul civil, administrat de o societate comercială cu răspundere limitată în baza protocoalelor cu Ministerul Apărării, fiind folosit de unele unităţi ale MApN, pentru efectuarea unor zboruri de instrucţie pentru paraşutişti.

Pe aerodrom se fac zboruri de zi şi de noapte, cu aeronave militare şi civile. Aerodromul are o singură pistă de decolare/aterizare, care are un kilometru lungime şi 53 de metri lăţime.

De fapt, se renunţase recent, înainte de accident, la cea de-a doua pistă, naturală, înierbată, din cauza denivelărilor, a spus Iacob.

În 5 iulie, pe aerodromul din Tuzla au fost planificate 13 decolări cu avionul Antonov 2, zborurile având ca scop activităţi de paraşutare şi de instruire pentru paraşutişti ai Forţelor Aeriene Navale şi Terestre.

Antonov este de concepţie rusească, dar aeronava implicată în accidentul din 5 iulie s-a construit în Polonia, în 1981, an în care a fost cumpărată de MApN, fiind dată în expoatare.

"Până la 5 iulie, aeronava a suferit două reparaţii capitale şi mai multe revizii tehnice. La data producerii catastrofei, corespundea din punct de vedere tehnic, nefiind înregistrată nicio deficienţă la parametrii de zbor", a precizat Marius Iacob.

Avionul Antonov 2 are o lungime de 12,7 metri, iar anvergura aripilor este de 18,2 metri, având două rânduri de aripi, inferioare şi superioare.

Aripile superioare are câte trei rezervoare, a câte 200 de litri fiecare, capacitatea toată fiind de 1.200 de litri de combustibil.

"Este interzisă folosirea de armament pe aeronavă", a precizat Iacob, adăugând că la bord pot fi 10-16 pasageri şi un echipaj din trei membri.

Conform planificării din ziua accidentului, zborurile trebuiau să se desfăşoare între orele 13.00-19.00, însă "din cauza unor imprejurări obiective" au început la ora 15.05.

Au fost efectuate cinci zboruri de lansare a paraşutiştilor. Cei 25 de paraşutişti lansaţi nu au avut incidente la momentul lansării, iar aeronoava nu a înregistrat nicio defecţiune tehnică, a spus Iacob.

După cele cinci zboruri, comandantul aeronavei - comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene "Aurel Vlaicu" din Boboc - a hotărât să mai alimenteze aeronava deşi mai avea 110 litri de combustibil. Potrivit anchetatorului, aeronava a mai fost alimentată cu 500 de litri de combustibil, mărind astfel greutatea avionului.

După alimentare, s-au îmbarcat opt paraşutişti, cinci membri ai echipajului şi un instructor de pilotaj.

"Din cauza faptului că de la conducerea aerodromului s-a comunicat schimbarea direcţiei vântului, s-a decis să se decoleze de pe pista de rezervă", a spus Iacob, indicând faptul că la capătul pistei, de pe care s-a decolat iniţial, s-a făcut un unghi de 180 de grade intrând pe pista de rezervă, de unde a plecat aparatul.

În urma verificării parametrilor de bord, a primirii informaţiilor, s-a început procedura de decolare, iar după ce avionul a rulat şi a ajuns la o viteză de 70 km/oră, piloţii au ridicat roata din spate, iar pe roţile din faţă au mărit viteza până la 110 km/oră, apoi aparatul s-a ridicat până la 40 de metri, zburând "palier" timp de două secunde, a explicat Iacob.

Anchetatorul a arătat că a fost "un zbor atipic", pentru că trebuia să zboare la 150 de kilometri pe oră pe o lungime de zece secunde, pentru a putea decola în siguranţă.

"În momentul în care a decolat pe o distanţă scurtă, aeronava a intrat în cabraj, adică s-a dus în sus, piloţii au încercat redresarea acesteia, aici s-a blocat levierul de comandă, au reuşit să o aducă în paralel cu solul (...) Din cauza vântului ce bătea din partea stângă, s-a înclinat pe o parte şi de la 20 de metri a căzut placat pe sol - pe burtă, în limbaj popular", a arătat procurorul şef.

El a adăugat că aeronava s-a abătut de la pistă 70 de metri, iar din cauza vântului nu a reuşit să se redreseze.

Pe de altă parte, Iacob a afirmat că, din cauza faptului că rezervoarele erau pline, s-a produs un incendiu violent, rupându-se şi conductele care fac legătura între rezervoare, astfel că benzina s-a pulverizat.

Procurorul şef a prezentat locurile unde a fost găsită fiecare din cele 12 victime, precum şi cum au reuşit cei doi militari să scape din tragedia de la Tuzla.

Întrebat dacă decizia de a continua cursa ar putea fi responsabilitatea celor de la centrul de comandă, în pofida schimbării direcţiei vântului, Iacob a spus că specialiştii au stabilit că nu se poate reţine vreo culpă în cazul acestora.

Totodată, Iacob a precizat că denivelările pistei de rezervă pe care a rulat aeronava nu au legătură de cauzalitate cu accidentul.

Însă, în opinia procurorului, faptul că rezervoarele erau pline cu combustibil a fost un factor care a favorizat în producerea accidentului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici