Acuzaţie gravă în Justiţie. Max Bălăşescu, fost procuror, spune că Augustin Lazăr a intervenit la cererea SRI pentru un dosar: Întreba de oportunitate. Am plecat din biroul lui fără dosarul de urmărire penală sau mandatul de arestare

Fostul procuror Max Bălăşescu arată că în 1998, când ancheta devalizarea Băncii Bankcoop, a fost vizitat de un ofiţer SRI care i-a spus că trebuie să analizeze dacă este oportună arestarea directorului băncii, întrucât a sprijinit SRI. În cauză a intervenit şeful său, A.Lazăr, care i-a luat dosarul.

8985 afișări
Imaginea articolului Acuzaţie gravă în Justiţie. Max Bălăşescu, fost procuror, spune că Augustin Lazăr a intervenit la cererea SRI pentru un dosar: Întreba de oportunitate. Am plecat din biroul lui fără dosarul de urmărire penală sau mandatul de arestare

Fost procuror îl acuză pe procurorul general Augustin Lazăr că a intervenit la cererea SRI pentru un dosar: Întreba de oportunitate

„În cursul anului 1998 eram procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică, condusă de Augustin Lazăr, şi mi-a fost repartizată, printre alte dosare, şi cauza privind devalizarea Băncii Bancoop, privind pe învinuitul Dinulescu Dinu şi alţii, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, delapidare, fals şi uz de fals. Pe scurt, situaţia, de fapt, era că a achitat din conturile băncii contravaloarea unor combine John Dear unei societăţi comerciale şi acestea nu au fost niciodată livrate, prejudiciul, din câte îmi amintesc, la nivelul anului 1997 era de aproximativ 7 milioane dolari americani în dauna băncii comerciale”, îşi începe mărturia Max Bălăşescu, fostul procuror de la Parchetul General, publicată pe blogul romania30.ro care aparţine fostului ofiţer SRI, Daniel Dragomir.

TITLURILE ZILEI

Acesta spune că dosarul, care era pe final, a fost preluat de la colegi care nu mai activau în parchet şi pentru instrumentarea cauzei a fost ajutat de către un poliţist din cadrul IGPR. Situaţia s-a complicat, însă, atunci când s-a pus problema audierii lui Alexandru Dinu Dinulescu, fostul director al Bankcoop, care fugise din ţară.

„Am delegat ofiţerul de cercetări penale să efectueze unele acte de urmărire penală pentru finalizarea cauzei, iar audierea învinuitului Dinulescu Dinu şi prezentarea materialului de urmărire penală trebuia să o efectuez eu când am fost anunţat că acesta nu se mai află în ţară, sustrăgându-se urmăririi penale. Am discutat cu ofiţerul de poliţie să efectueze acte de căutare pentru trimiterea în judecată în lipsă a învinuitului Dinulescu Dinu şi, în paralel, pentru că existau suficiente probe de vinovăţie, am dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi schimbarea calităţii procesuale a susnumitului din învinuit în inculpat. După efectuarea actelor, ofiţerul de poliţie mi-a comunicat verbal că, din informaţiile pe care le deţine până în acel moment, inculpatul se află în Austria şi intenţionează să părăsească Europa cu destinaţia S.U.A”, mai spune fostul magistrat.

În sursa citată se precizează că, dată fiind situaţia, Bălăşescu a cerut urgentarea procedurilor de verificare, astfel încât să ceară Poliţiei Române ca Alexandru Dinu Dinulescu să fie dat în urmărire locală şi generală. La scurt timp, însă, fostul procuror a fost vizitat la sediul parchetului, din strada Libertăţii din Capitală, de către un bărbat pe care nu-l mai văzuse până acum şi care s-a recomandat ca fiind ofiţer SRI. Ofiţerul i-a precizat că vrea să discute despre un dosar aflat în lucru.

„Era pentru prima dată când eram abordat de un ofiţer SRI. L-am invitat în birou şi i-am spus că îl ascult să vedem despre ce este vorba. Sincer să fiu , mă aşteptam să fiu căutat pentru alt dosar pe care îl aveam în lucru ( şi despre care o să discut mai târziu). Îmi spune că este vorba despre Bancoop şi că nu este OPORTUNĂ emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele lui Dinulescu Dinu şi să mă uit pe un material secret de serviciu, întinzându-mi un dosar în care se aflau 2-3 pagini galbene cu watermark SRI. Am citit acele documente care nu aveau nicio legătură cu cauza pe care eu o aveam spre soluţionare şi care prezentau mai mult informaţii legate de persoana cercetată şi cercurile relaţionale, iar la final nişte informaţii cum că se afla cazat la un hotel din Austria”, relatează Max Bălăşescu pe blogul menţionat.

Acesta continuă povestea adăugând că Dinulescu a sprijinit SRI: „I-am spus că informaţiile nu au nicio legătură cu ceea ce soluţionez eu şi că majoritatea informaţiilor din dosarul secret le cunosc şi dacă au altceva în plus faţă de ceea ce mi-a prezentat şi mi-a spus, că în perioada cât s-a aflat la conducerea Băncii Bankcoop, inculpatul Dinulescu Dinu i-a sprijinit în unele activităţi fără a-mi detalia. Ce mă intriga, de fapt, în toată această situaţie, era că eu discutasem doar cu ofiţerul de poliţie despre emiterea mandatului de arestare preventivă şi oricum nu era nimic stabilit, oricând putând să intervină o situaţie pentru care nu mai era necesară emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă”.

În ciuda discuţiei, Max Bălăşescu spune că, după ce a strâns toate documentele necesare, l-a informat pe adjunctul secţiei, George Bălan, că va fi emis mandat de arestare preventivă în lipsă, deoarece datele arată că fostul director al Băncii Bankcoop vrea să părăsească Europa pentru a se stabili în Statele Unite.

„Nu-mi amintesc exact dacă în ziua emiterii ordonanţei şi a mandatului de arestare preventive am fost chemat cu dosarul, pentru prima dată de când activam în cadrul Parchetului General, de Directorul Secţiei – Augustin Lazăr care, fără nicio altă introducere, m-a întrebat dacă am discutat cu cineva despre emiterea mandatului. I-am răspuns că nu era cazul, având în vedere că este o măsură preventivă în lipsă şi ştiam că trebuie să discutăm doar despre soluţia finală. Nu-mi mai amintesc exact toată discuţia, dar ce mi-a rămas întipărit în memorie este că m-a întrebat dacă am analizat OPORTUNITATEA emiterii mandatului de arestare preventivă, adică exact discuţia cu ofiţerul SRI. Cert este că am plecat din biroul Directorului Secţiei – Augustin Lazăr fără dosarul de urmărire penală, ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi mandatul de arestare preventive în lipsă au fost revocate de directorul Secţiei – Augustin Lazăr şi, după o perioadă, am primit o vedere din Miami – S.U.A., semnată Dinulescu Dinu în care îmi ura «succesuri»”, încheie fostul magistrat.

Fostul procuror Max Bălăşescu a fost condamnat (pe când era procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov), în 2013, la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită pentru că a pretins de la un denunţător, cu titlu de mită, "un folos reprezentând o sumă de bani care, iniţial, nu a fost particularizată, urmând ca Ene Cristian Marian şi Simirianu Marian (alţi inculpaţi din dosar, n.r.) să stabilească cu denunţătorul suma exactă". Denunţătorul era cercetat pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave într-un dosar penal aflat în instrumentarea procurorului Bălăşescu. Bălăşescu a fost eliberat în 2015.

În anul 1998, când Bălăşescu instrumenta dosarul privind devalizarea Băncii Bankcoop, actualul procuror general, Augustin Lazăr, avea funcţia de procuror-şef la Secţia Anticorupţie, Urmărire penală şi Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie Bucureşti, potrivit CV-ului său.

Câţiva ani mai târziu, în 2003, Alexandru Dinu Dinulescu a fost arestat la Philadelphia şi adus în ţară. Dinulescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

Contactat de MEDIAFAX, fostul procuror Maximilian Bălăşescu a declarat că nu ştie care a fost cursul dosarului, după plecarea sa de la Parchetul General.

„A fost anulat mandatul de arestare preventivă de la acel moment. Asta a fost ideea, să anuleze mandatul, ca el să poată pleca în SUA. Nu ştiu (cine a preluat şi care a fost cursul dosarului, n.r.) pentru că după două dosare pe care le voi menţiona în zilele următoare, am fost trimis, de la Parchetul General, la Parchetul Capitalei. Cu Dinulescu m-am întâlnit la Penitenciarul Rahova în 2012, când am fost arestat eu”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Max Bălăşescu.

Fostul procuror şi-a exprimat şi o curiozitate în privinţa arestării lui Dinulescu, mai exact, cum a fost capturat abia după câţiva ani şi a fost lăsat să „trăiască liniştit” în Statele Unite: „Deja după lege, el nu mai executa două treimi (din pedeapsă, n.r.), aşa cum executau ceilalţi, ci executa o treime, cum executau cei care aveau peste 60 de ani la momentul arestării”.

Acesta a mai precizat că nici nu îşi explică motivul pentru care Augustin Lazăr a intervenit pentru acest dosar, în ciuda faptului că el a considerat că trebuie să meargă mai departe cu demersurile legale în cauză.

„A venit acel ofiţer SRI, mi-a spus că în mod normal, nu ar trebui să îi dau mandat de arestare. Eu i-am spus că nu este problema lui, iar ofiţerul SRI s-a dus la Lazăr. Au fost acele cuvinte de „oportunitate”. Ce treabă am eu cu oportunitatea emiterii mandatului? Eu emit mandatul când am probele. A fost intervenţia SRI pentru că Dinulescu avea legături strânse cu SRI la acel moment. Aici nu mai ştiu (de ce Lazăr a ales să intervină, n.r.)”, a mai spus Bălăşescu.

Fostul magistrat a subliniat că demersul lui de a relata întâmplări din activitatea sa de procuror are drept scop devoalarea „mişmaşurilor din sistemul judiciar”: „Nu există o verticalitate în a aplica legea sau o corectitudine în a aplica legea”.

De asemenea, sursa citată a subliniat că SRI s-a implicat foarte mult în jutiţie: „Cel puţin din 2006-2007, aproape era permanent. În dosarele mari”.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici