Alexandru Vişinescu, audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul de genocid. Torţionarul nu regretă nimic din ceea ce a făcut

Alexandru Vişinescu a dat, marţi, o declaraţie la Parchetul instanţei supreme, în dosarul în care este acuzat de genocid, el spunând, la ieşirea din sediul instituţiei, că nu regretă nimic din ceea ce a făcut şi că este pregătit pentru o eventuală trimitere în judecată.

729 afişări
Imaginea articolului Alexandru Vişinescu, audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul de genocid. Torţionarul nu regretă nimic din ceea ce a făcut

Alexandru Vişinescu, audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul de genocid (Imagine: Bogdan Iordache/Mediafax Foto)

Alexandrescu Vişinescu a fost citat de anchetatori să se prezinte, marţi, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a da o declaraţie în dosarul în care este acuzat de moartea mai multor deţinuţi, în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat.

La ieşirea din sediul Parchetului, întrebat dacă regretă ceva din ceea ce a făcut sau moartea acelor deţinuţi, Vişinescu a răspuns: "Nici vorbă".

Întrebat dacă este pregătit pentru o eventuală trimitere în judecată şi pentru un proces bazat pe aceste acuzaţii, Vişinescu a răspuns afirmativ, fără a face alte comentarii.

Avocatul Dan Petre a declarat că Alexandru Vişinescu a dat "o declaraţie dictată", pe care doar a semnat-o, şi în care şi-a menţinut poziţia de om nevinovat.

"Le-a arătat procurorilor că a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat şi că a executat ordinele Direcţiei Generale a Penitenciarelor, nu a fost sancţionat, nu a fost evidenţiat, a avut o activitate normală, nu a dat dovadă de exces de zel. Este conştient că au fost nişte timpuri şi perioade urâte în care oamenii erau luaţi de acasă seara şi nu ştiau dacă mai trăiesc până a doua zi dimineaţa, erau condiţii grele, iar el nu a contribuit cu nimic la înrăutăţirea situaţiei vreunui deţinut. Îi pare rău doar că au existat acele timpuri, el nu a făcut nimic", a spus avocatul.

Întrebat ce a spus Vişinescu despre decesul mai multor deţinuţi, avocatul a spus că a susţinut că toate "au fost decese din cauze naturale".

Avocatul a arătat că este posibil ca Vişinescu să revină la audieri, dacă procurorii îl vor mai chema.

Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au început în 30 august audierile în dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu. Anchetatorii i-au luat atunci o declaraţie lui Valentin Cristea, singurul deţinut politic de la Penitenciarul Râmnicu Sărat care mai este în viaţă.

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de IICCMER împotriva lui Vişinescu.

Potrivit preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru, toţi deţinuţii politici închişi în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat "au fost torturaţi fizic şi psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului", Alexandru Vişinescu fiind "responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său".

Reprezentanţii institutului arătat atunci că, între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat - Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv - ileus paralitic ireversibil -, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deţinuţilor politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vişinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informaţii furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte şapte decese.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50.

Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

Un altă anchetă a Parchetului instanţei supreme îl vizează pe torţionarul Ion Ficior, care a condus Colonia de muncă Periprava în perioada 1958-1963.

Procurorii au început urmărirea penală pentru genocid în cazul lui Ion Ficior în 24 octombrie 2013, fiind acuzat că atunci când a condus Colonia de muncă Periprava, deţinuţii politici au fost supuşi la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, nu au primit mâncare, medicamente şi asistenţă medicală.

Conform certificatelor oficiale de deces, în perioada în care la conducerea coloniei de muncă s-a aflat colonelul (r) Ioan Ficior, la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960, când au fost înregistrate 53.

Potrivit IICCMER, există o listă cu 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat funcţii în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste între 81 şi 99 de ani şi locuiesc în România.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici