AMR: Nu am „negociat” principii sau texte de lege şi nici nu am „susţinut” ordonanţa de urgenţă

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) transmite, marţi, printr-un comunicat de presă, că a participat la întâlnirea de luni de la Guvern, dar că nu a „negociat” principii sau texte de lege şi nici nu a „susţinut” ordonanţa de urgenţă, aşa cum au susţinut alte asociaţii.

869 afișări
Imaginea articolului AMR: Nu am „negociat” principii sau texte de lege şi nici nu am „susţinut” ordonanţa de urgenţă

AMR: Nu am „negociat” principii sau texte de lege şi nici nu am „susţinut” ordonanţa de urgenţă

"Contrar susţinerilor unor asociaţii profesionale, AMR nu a „negociat” principii sau texte de lege şi nici nu a „susţinut” ordonanţa de urgenţă, iar dacă reprezentanţii acelor asociaţii profesionale ar fi fost prezenţi la întâlnire ar fi putut să facă afirmaţii în cunoştinţă de cauză, bazate pe fapte reale. De asemenea, în pofida criticilor vehemente pe motivul participării la aceste consultări, respectivele asociaţii profesionale uită că au procedat la fel, fiind prezente la „negocieri” când Guvernul Cioloş a iniţiat o astfel de întâlnire, în anul 2016, ca urmare a nemulţumirilor exprimate de magistraţi referitoare la o ordonanţă de urgenţă, dată cu nerespectarea efectelor hotărârilor judecătoreşti prin care se confirmau drepturi ale magistraţilor", transmite Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), prin intermediul unui comunicat de pres[ remis MEDIAFAX.

AMR susţine că a reproşat Executivului, în cadrul întâlnirii,, faptul că OUG nr. 7/2019 a fost adusă la cunoştinţa CSM şi adoptată de pe o zi pe alta, adică exact aşa cum n-ar trebui să se procedeze dacă s-ar respecta principiul cooperării loiale între puteri.

"AMR a menţionat şi faptul că, în mod regretabil şi inacceptabil, observă un „model” de acţiune, prin raportare la lansarea în spaţiul public a unui simplu „PowerPoint”, în august 2017, cu privire la modificări de esenţă ale Legilor Justiţiei şi la felul în care s-a adoptat OUG nr. 7/2019. (...) De asemenea, AMR nu a fost nici duplicitară, nici reţinută în a releva punctual textele ordonanţei de urgenţă care au efecte vătămătoare asupra organizării sistemului de justiţie şi asupra statutului magistratului, subliniind şi lipsa caracterului urgent al acestor modificări", potrivit sursei citate,

Asociaţia susţine că prima critică severă s-a referit la încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor, prin dispoziţii care nu au justificare, nici din perspectiva accederii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după o carieră de procuror (art. 13 pct. 6 din OUG nr. 7/2019), nici din perspectiva numirii unui judecător la vârful unui parchet (art. 13 pct. 10), nici prin prisma mutării unor atribuţii ale secţiei pentru procurori la plenul CSM (art. 13 pct. 10).

"Paradoxal este faptul că, deşi vorbim despre magistraţi, care ar trebui să aibă acurateţe în susţineri, asociaţiile profesionale care în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei au fost de neînduplecat, în sensul că au respins public şi repetat separarea carierelor, considerând că este o pacoste pentru sistemul de justiţie, sunt cele care astăzi o susţin. Şi, culmea, acuză AMR că n-ar dori-o, cu toate că, spre deosebire de alţii, AMR a fost prezentă la dezbaterile organului legislativ şi s-a luptat, cu bună-credinţă faţă de judecători şi procurori, pentru fiecare text ce include separarea carierelor, care se găseşte în Legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 371/2004. În acelaşi sens, AMR a solicitat ieri, în mod expres, ca încălcarea principiului separării carierelor, cuprinsă în OUG nr. 7/2019, să fie eliminată", transmite AMR.

Totodată, AMR şi-a exprimat nemulţumirea şi a solicitat măsuri cu finalitatea eliminării diferenţelor nejustificate de vechime pentru promovarea în funcţii de execuţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerând că o abordare diferită, în sensul unei vechimi de 10 ani pentru prima situaţie (art. 13 pct. 1 din OUG nr. 7/2019) şi de 18 ani pentru cea de-a doua (vechime care a rămas neschimbată), nu are fundament şi aplică raţionamente diferite pentru grade profesionale similare, contrar solicitărilor asociaţiilor profesionale prezente la dezbaterile în Comisia specială comună şi contrar votului dat de organul legislativ.

ţDe neacceptat este şi dispoziţia care elimină condiţia expresă a vechimii (de 10 ani) pentru ca un procuror să poată fi învestit în funcţiile de procuror general al PÎCCJ, prim-adjunct, adjunct, procuror-şef DNA, adjunct, procuror-şef DIICOT, adjunct şi procurori-şefi ai acestor parchete (art. 13 pct. 10 din OUG nr. 7/2019). În contextul în care, prin modificările aduse Legilor Justiţiei, s-au mărit perioadele de vechime pentru promovarea în funcţii de execuţie/conducere la instanţe şi la celelalte parchete, neprevederea expresă a condiţiei vechimii pentru a putea candida la o funcţie de conducere în parchetele anterior menţionate constituie o abordare ce lasă forma şi înlătură fondul. AMR a susţinut şi faptul că introducerea, prin OUG nr. 7/2019, a sintagmei „procuror ierarhic superior”, cu referire la procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (art. 14 pct. 4) nu-şi are rostul pentru că, pe de o parte, creează confuzii şi interpretări diferite, în sensul regândirii ierarhizării existente în interiorul Ministerului Public şi a principiului constituţional al controlului ierarhic. Pe de altă parte, sintagma nesocoteşte modalitatea de structurare ierarhică a parchetelor, cuprinsă în texte ale Codului de procedură penală. AMR a reafirmat că obstrucţionarea aplicării unor dispoziţii legale referitoare la această Secţie nu poate fi rezolvată printr-o asemenea modalitate şi a reamintit că scoaterea în evidenţă ani la rând, cu obstinaţie, dinăuntrul şi dinafara sistemului de justiţie, a unei anume structuri de parchet, în detrimentul celorlalte structuri şi unităţi de parchet, a constituit o abordare lipsită de obiectivitate şi de temei, care a adus deservicii întregului sistem", potrivit sursei citate.

AMR susţine şi că reintroducerea condiţiei bunei reputaţii, în texul privind eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor (art. 13 pct. 12 din OUG nr. 7/2019), nu-şi găseşte justificarea după ce această condiţie a fost eliminată prin votul organului legislativ.

"Paradoxal este, însă, că această condiţie, a cărei neîndeplinire ducea la eliberarea din funcţie (prin trimiterea expresă la textul art. 13, devenit, apoi, art. 14 din Legea nr. 303/2004), a existat încă de la data publicării Legii nr. 303/2004, adică din iunie 2004, până la modificarea adusă prin Legea nr. 242/2018, deci timp de 14 ani, fără ca aceia care astăzi arată cât de rea este reintroducerea acestei condiţii să fi fost auziţi ca solicitând public şi apăsat eliminarea ei. Mai mult, nici măcar nu s-au obosit să solicite eliminarea condiţiei bunei reputaţii cu ocazia dezbaterilor în Comisia specială comună, iar faptul că această condiţie nu s-a mai regăsit în Legea nr. 303/2004, în textul la care ne referim, începând cu luna octombrie 2018 şi până la OUG nr. 7/2019, se datorează solicitării şi susţinerilor asociaţiilor profesionale care au fost prezente în faţa Parlamentului, adică şi AMR", susţine Asociaţia.

OUG, arată Asociaţia Magistraţilor din România, conţine şi o dispoziţie de modificare a Legii nr. 304/2004, potrivit căreia colegiul de conducere nu poate adopta hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.

'Deşi este evidentă ca principiu, dispoziţia poate duce la blocaje în activitatea instanţei şi la lipsirea de efecte a prevederii din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, potrivit căreia colegiul de conducere al curţii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a preşedinţilor, vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, precum şi la solicitarea vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabileşte modalitatea de aplicare a regulamentului. Or, necesitatea stabilirii modalităţii de aplicare este determinată tocmai de neclaritatea normei sau de lipsa reglementării unor situaţii concrete care se ivesc în practică şi reclamă soluţii de principiu", se mai arată în comunicatul de presă.

Reprezentanţii Asociaţiei susţin că a fost criticată şi modalitatea netransparentă, "lipsită de justeţe", prin care s-a ajuns la reducerea drepturilor salariale ale specialiştilor IT. "Prin urmare, contrar afirmaţiilor tendenţioase şi maliţioase, AMR a adus, în mod clar şi argumentat, critici atât modalităţii de adoptare a OUG nr. 7/2019, cât şi conţinutului acesteia, solicitând respectarea principiului constituţional al separaţiei puterilor care nu poate fi, însă, disociat de cooperarea loială dintre acestea", conchide AMR.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici