Andronescu: "Topul integrităţii" universităţilor este mai degrabă politic decât ştiinţific

Ecaterina Andronescu a apreciat că raportul Coaliţiei pentru Universităţi Curate potrivit căruia majoritatea acestor instituţii tolerează plagiatul sau au probleme cu nepotismul este "politic şi incorect", ministrul Educaţiei întrebându-se care a fost scopul acestui demers.

386 afișări
Imaginea articolului Andronescu: "Topul integrităţii" universităţilor este mai degrabă politic decât ştiinţific

Andronescu: "Topul integrităţii" universităţilor este mai degrabă politic decât ştiinţific (Imagine: Mediafax Foto)

"Mă întreb în ce mai credem dacă blamăm şi dărâmăm totul. Nu vreau să blamez, nu vreau să jignesc. Mi se pare nedrept: dai Universităţii Politehnica Bucureşti (UPB) trei stele. Cum măsori integritatea a 1557 de cadre didactice? Ar trebui să avem un sondaj coordonat din punct de vedere sociologic. UPB are 53% fonduri atrase din cercetare. Mă întreb în ce mai credem. Care este rezultatul acestui demers? Să nu mai dăm nicio şansă şcolii româneşti?", a declarat, marţi, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Mai mult Andronescu a spus că nu ştie care au fost criteriile care au stat la baza acestui raport, susţinând însă că, ''aşa cum se prezintă", l-ar putea aprecia "mai degrabă politic decât ştiinţific".

Ministrul a arătat că va analiza raportul şi apoi va prezenta punctul său de vedere amănunţit referitor la acest doscument.

După prezentarea acestui raport, conducerea Universităţii Babeş-Bolyai Cluj a calificat, luni, "Topul integrităţii" universităţilor din ţară drept "o analiză neprofesionistă, care nu rezolvă vreo problemă şi care nu merită vreun interes", iar şefii USAMV Cluj au cerut publicarea criteriilor de evaluare privind integritatea instituţiilor.

Coaliţia pentru Universităţi Curate a monitorizat integritatea a 42 de universităţi de stat din totalul de 56, timp de un an, iar analiza a urmărit în general managementului financiar al acestora, transparenţa şi corectitudinea administrativă şi corectitudinea academică, care viza plagiatul sau avasare pe merit a cadrelor didactice. Rezultatele studiului au fost prezentate, luni, într-o conferinţă de presă.

Nicio universitate nu a luat cinci stele şi doar trei universităţi au obţinut patru stele: Universităţile de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

În schimb, şase universităţi nu au obţinut nicio stea: Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti, Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti şi Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

Potrivit autorilor raportului, aceasta "presupune nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotismului sau avansări care nu se bazează pe merit,"facultăţi în care nimeni nu ar trebui să-şi dorească să studieze".

Ca probleme principale, studiul a identificat o slabă corelaţie între merit şi carieră, lipsa de transparenţă şi lipsa unor instanţe de control atât orizontal - comisii de etică sau organizaţii ale studenţilor -, cât şi vertical, ca de exemplu Ministerul Educaţiei.

Analiza a arătat că în multe universităţi plagiatul este tolerat. Astfel, în 71 la sută dintre universităţi regulile privind plagiatul sunt complet ignorate şi nu au un instrument de control.

Universitatea Politehnica din Bucureşti a luat trei stele, având printre cele mai bune performanţe la nivelul cercetării dintre toate universităţile din ţară raportat la numărul de cadre didactice. În universitate există 38 de centre de cercetare. La capitolul existenţei "familiilor universitare" s-a constatat un număr semnificativ, iar sistemul este mai degrabă unul închis în care de regulă la concurs se prezintă doar o persoană, potrivit raportului.

În ceea ce priveşte Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, care a luat trei stele, în raport s-a evidenţiat faptul că există o tendinţă a perpetuării, de mai bine de 10 ani, a unui număr restrâns de membri în funcţiile de conducere. Acest fapt riscă să ducă la o osificare a puterii decizionale şi să împiedice manifestarea internă, normală, a oricărei opoziţii, potrivit raportului.

Din cauza monopolizării puterii de decizie în UBB "de un grup relativ restrâns de persoane", dar şi absenţei unor mecanisme universitare fiabile de mediere a conflictelor dintre conducere şi cadrele didactice, orice neînţelegere sau dispută internă tinde să se radicalizeze şi să ajungă fie un scandal de presă, fie un proces în justiţie, se arată în raport.

Potrivit documentului, una dintre problemele majore ale UBB este gradul de ocupare a posturilor didactice cu titulari, problemă recunoscută de conducerea UBB.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici