AUDIERI la CSM - Alina Bica: Înfiinţarea poliţiei judiciare să fie politică publică în MP

"Nu aş schimba multe lucruri la DIICOT. Aş consolida, iar poliţia judiciară mi se pare un obiectiv care trebuie realizat şi atins foarte repede, cu atât mai mult cu cât Direcţia Naţională Anticorupţie va avea o modificare de competenţă, se pare, în ceea ce priveşte evaziunea fiscală. Ceea ce înseamnă că DIICOT devine vioara întâi", a spus Bica, la ieşirea de la audiere.

La interviul în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, Alina Bica a spus că ea crede că poliţia judiciară ar trebui "să fie tratată ca idee de politică publică la nivelul Ministerului Public".

"Nu mi se pare firesc ca procurorul-şef al DIICOT să facă propriile sale demersuri pentru structura sa, procurorul general al PICCJ să facă propriile sale demersuri şi să dăm impresia că suntem instituţii total diferite, în care ficare funcţionează după propriile principii. Cred că este momentul ca poliţia judiciară, care devine un deziderat, să fie prezentată în mod unitar", a spus Bica.

Ea a mai menţionat că este "fan a ceea ce a făcut DNA pe acest segment". "Şi pentru că nu am astfel de orgolii, aş putea să import expertiză de la DNA şi pentru ca DIICOT să plece de la plus unu, şi nu de la zero. Să plece de la experienţa pe care o altă structură a avut-o în domeniul poliţiei judiciare", a mai spus Bica.

Candidata la şefia DIICOT a mai declarat, la audiere, că având în vedere situaţia personalului din sectorul judiciar de la Direcţie, crede că se impun, în perioada imediat următoare, "organizarea unor interviuri şi mobilizarea şi convingerea colegilor cu aptitudini de a opera pe sectorul judiciar să vină şi să desfăşoare activităţi în cadrul DIICOT".

Alina Bica a mai atras atenţia că ar fi necesară schimbarea statutului specialistului din cadrul DIICOT, acesta fiind în prezent asimilat statutului de funcţionar public, în timp ce viitorul cod de procedură penală prevede că specialiştii DNA şi DIICOT, atâta timp cât îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor structuri, sunt asimilaţi experţilor independenţi, care nu sunt funcţionari publici.

Evaluarea specialiştilor DIICOT se realizează, în prezent, în conformitate cu Legea privind Statutul funcţionarilor publici, ceea ce, potrivit Alinei Bica, "nu este tocmai în regulă, pentru că munca pe care ei (specialiştii - n.r.) o desfăşoară în cadrul DIICOT, responsabilităţile pe care le au sunt total diferite".

Bica a mai spus că ea crede că ar trebui ca specialiştilor DIICOT să li se impună urmarea unor cursuri de formare profesională continuă şi să li se pună în vedere şi faptul că pot fi eliberaţi din funcţie, ceea ce în prezent, dat fiind statutul lor de funcţionari publici, se realizează în condiţii greoaie.

Ea a vorbit şi despre necesitatea încheierii măsurilor asiguratorii asupra bunurilor persoanelor cercetate, menţionând că, anul trecut, în dosarele DIICOT s-au constat prejudicii totale de 77 de milioane de euro, dar au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de peste 20 milioane euro.

Alina Bica a fost intervievată, joi, de membrii Secţiei pentru procurori a CSM, fiind propusă de premierul Victor Ponta pentru şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Bica are 17 ani de experienţă ca procuror. Începând din 2004, ea a fost procuror şef de birou la DIICOT, iar apoi procuror şef de serviciu la aceeaşi instituţie.

CV-ul Alinei Bica include şi trei ani ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei, din ianuarie 2009 până în mai 2012.

În perioada 1996-1999, Bica a fost magistrat în cadrul Parchetului Judecătoriei Sfântu Gheorghe, iar ulterior, până în 2002, la Parchetul Tribunalului Braşov. Timp de un an (2002-2003), Alina Bica a fost procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar din 2003, la Parchetul General. Începând cu 2004, Bica a activat în cadrul DIICOT.

În septembrie anul trecut, numele Alinei Bica era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă era publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.

Tot joi, la CSM a fost intervievată Laura Codruţa Kovesi, propusă la şefia DNA, în aceeaşi zi fiind programată şi Elena Giorgiana Hossu, nominalizată la postul de adjunct al şefului DIICOT.

Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu, nominalizat pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi Codruţ Olaru, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general, au fost audiaţi miercuri la CSM.

Secţia pentru procurori a CSM va da joi avizele pentru toţi cei şase candidaţi.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind iniţiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiţiei se afla Mona Pivniceru.