Aurescu: Riscurile scutului antirachetă, cu mult mai mici decât avantajele

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a declarat, la RFI, că baza de la Deveselu din judeţul Olt va deveni bază NATO după 2015 şi că îngrijorările Moscovei faţă de scutul antirachetă vor fi discutate în Consiliul NATO-Rusia, el subliniind că acest sistem este unul strict defensiv.

394 afişări
Imaginea articolului Aurescu: Riscurile scutului antirachetă, cu mult mai mici decât avantajele

Aurescu: Riscurile scutului antirachetă, cu mult mai mici decât avantajele (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Bogdan Aurescu s-a declarat convins că "atunci când te dotezi cu un instrument extrem de sofisticat de apărare suplimentară a teritoriului naţional, deci a securităţii naţionale, este evident că securitatea naţională este întărită".

"Nu trebuie să uităm că suntem stat membru NATO deja de câţiva ani, avem un profil important în cadrul Alianţei şi prin instalarea acestui sistem antirachetă, care va face parte din sistemul NATO antirachetă, deci baza de la Deveselu va deveni o bază NATO probabil tot la orizontul anilor 2015, în jurul acestui termen, eu cred că securitatea naţională a României creşte. Riscurile sunt cu mult mai mici decât avantajele pe care le presupune participarea României la acest proces", a spus oficialul la RFI.

Aurescu mai declară că îngrijorările Moscovei faţă de scutul antirachetă din judeţul Olt sunt discutate în Consiliul NATO-Rusia. "Acest proiect antirachetă se discută în cadrul NATO. Chiar astăzi la Bruxelles există o reuniune la nivel NATO-Rusia în care pe agendă se află chiar acest proiect. Discuţiile sunt în curs la nivelul Alianţei, la nivelul Consiliului NATO-Rusia, prin urmare, în acest cadru vor fi adresate aceste să spunem îngrijorări ale părţii ruse. Statele Unite şi Federaţia Rusă sunt în permanent contact, se consultă permanent cu privire la acest proiect".

"Acest sistem este unul strict defensiv şi prin definiţie, sistemele defensive nu sunt îndreptate împotriva cuiva. Sigur că există o serie întreagă de analize şi de estimări pertinente ale experţilor în materie care indică faptul că din zona Orientului Mijlociu există actori statali, non-statali, care au capacitatea sau care pot să-şi procure astfel de rachete balistice cu o rază destul de mare de acţiune - de fapt, ele sunt definite cu rază scurtă şi medie de acţiune, dar care pot ajunge până la două mii de kilometri - şi care pot astfel atinge şi teritoriul României. Dar în nici un caz nu putem să spunem că un stat anume este cel care ne va ataca", conchide Bogdan Aurescu.

CSAT a aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt, şeful statului menţionând că baza ramâne sub comandă românească.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că sistemul antirachetă este unul defensiv, că nu este destinat ofensivei, el subliniind că elementele scutului antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse.

Potrivit unui oficial american care face parte din delegaţia ce negociază Acordul privind amplasarea, în România, numai amplasarea sistemului costă 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual funcţionarea sistemului, fără a include rachetele. Pentru România nu implică niciun fel de costuri amplasarea acestui sistem, ţării nostre revenindu-i doar punerea la dispoziţie a fostei baze militare şi asigurarea pazei sistemului.

Potrivit MAE şi MApN, procesul de instalare a sistemului a fost început în contextul negocierilor cadrului juridic aferent participării României la proiectul american şi s-a finalizat în urmă cu câteva săptămâni. El a constat în analiza în format interinstituţional, de către instituţiile româneşti şi americane cu expertiză relevantă, a celei mai bune opţiuni care să corespundă tuturor criteriilor tehnice fixate de cele două părţi.

Decizia CSAT privind locaţia este o decizie de etapă, importantă în procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfăşurarea pe teritoriul României a sistemului SUA de apărare antirachetă, iar consimţământul final privind locaţia şi regimul juridic al acesteia va fi exprimat de către Parlamentul României, care, potrivit prevederilor legale în vigoare, urmează să ratifice Acordul privind amplasarea, pe teritoriul României, a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă, rezultat în urma definitivării procesului de negociere.

Pe aerodromul Deveselu şi-a început activitatea, în 19 martie 1952, Regimentul 206 Aviaţie Vânătoare Tactică, acesta fiind subordonat Diviziei 66 Aviaţie Tactică din zona de operaţii de Sud-Est a României. În 1953, Regimentul 206 a fost dislocat pe aerodromul Ianca, unde şi-a desfăşurat activitatea până la 1 mai 1955. Baza militară de la Deveselu nu mai este operaţională, fiind desfiinţată în 2002, însă este în stare bună.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici