CAB: Prin admiterea candidaturii lui Mircea Diaconu nu se încalcă dreptul de a fi ales al cetăţenilor

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei definitive privind candidatura lui Mircea Diaconu, că prin admiterea contestaţiei şi a candidaturii acestuia "nu se încalcă drepturile de a alege şi de a fi ales ale cetăţenilor, consfinţite de Constituţie"

178 afișări
Imaginea articolului CAB: Prin admiterea candidaturii lui Mircea Diaconu nu se încalcă dreptul de a fi ales al cetăţenilor

Mircea Diaconu (Imagine: Razvan Chirita/ Mediafax Foto)

"Dreptul de a alege nu este încălcat, întrucât cetăţenii au posibilitatea exprimării în mod liber, prin vot, asupra candidaţilor pentru Parlamentul European, având opţiunea de a nu-1 vota pe Mircea Diaconu. (...) Prin urmare, drepturile cetăţenilor prevăzute în Constituţie se manifestă pe deplin cu ocazia alegerilor candidaţilor an Parlamentul European, unde îşi pot exercita opţiunea de vot în favoarea candidatului dorit", se arată în documentul citat.

CAB mai precizează, în motivare, că reprezentantul Ministerul Public, care este independent, potrivit legii, a susţinut în şedinţa de judecată că Diaconu poate candida la alegerile parlamentare.

"Deşi în această cauză procurorul are calitatea de participant în proces, aceasta s-a manifestat în sensul apărării dreptului subiectiv al contestatorului şi obţinerii unei hotărâri favorabile dlui. Mircea Diaconu, ceea ce conduce la concluzia că, potrivit principiului ubi aedem est ratio aedem solutio esse debet, ar trebui să se aplice aceeaşi regula - aceea de a formula calea de atac împotriva hotărârii numai în ipoteza în care ea contravine poziţiei procesuale exprimate de parchet în cadrul primei instanţe, întrucât manifestarea de voinţă în cadrul procesului civil este irevocabilă, iar Ministerul Public a susţinut dreptul constituţional al dlui. Mircea Diaconu de a fi ales, o atitudine ulterioară în sens contrar se constituie într-un abuz de drept procesual, care ar trebui sancţionat de instanţa de judecată tocmai având în vedere natura dreptului ce face obiectul prezentei cauze", se menţionează în motivare.

Instanţa bucureşteană a mai arătat că orice limitare a unui drept trebuie specificată expres de lege, prin conturarea precisă a unor împrejurări particulare, nefiind permise generalizările.

"Ajungând la aspectul efectiv controversat, respectiv interpretarea ce trebuie dată dispoziţiei legale,( mai exact interpretarea restrictivă prin prisma interpretării gramaticale, ce presupune ca prin sintagma aceeaşi funcţie să se înţeleagă efectiv funcţia care a generat starea de incompatibilitate şi interpretarea sistemico – teleologică ce presupune înţelegerea acestei sintagme ca fiind, funcţii de aceeaşi natură, adică toate funcţiile eligibile), curtea apreciază că interpretarea dată de tribunal este legală şi temeinică", se mai arată în documentul precizat, referitor la decizia Tribunalului Bucureşti, care a decis, în primă instanţă, că Mircea Diaconu poate candida la europarlamentare.

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, în 10 aprilie, că Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European, instanţa menţinând astfel decizia în sens luată de Tribunalul Capitalei.

Prin decizia de din 10 aprilie, Curtea de Apel a respins contestaţiile faţă de hotărârea tribunalului înaintate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Ministerul Public.

Tribunalul Capitalei a admis, în 5 aprilie, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care, miercuri, a menţinut decizia tribunalului, astfel că Diaconu poate candida, în mai, la europarlamentare.

În motivarea deciziei sale, tribunalul a arătat că Diaconu are "vocaţia legală incontestabilă" de a ocupa funcţia de europarlamentar, instanţa explicând că legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice nu poate fi asociată legii penale.

Tribunalul Bucureşti a notat, în motivare, că prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite.

"În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", a arătat tribunalul.

Instanţa bucureşteană a făcut referire, în motivare, şi la sintagma "aceeaşi funcţie", folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că "ar însemna să se lovească în chiar susbstanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale".

Pe de altă parte, a arătat instanţa, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal şi sancţiunilor penale. Interdicţia de a mai exercita, timp de trei ani, o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune care apare suplimentar, alături de sancţiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcţie, a adăugat instanţa, în motivare.

"Fiind angajată în cadrul răspunderii disciplinare, această sancţiune trebuie să aibă legătură cu circumstanţele în care a fost săvârşită fapta ce a declanşat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese şi tocmai de aceea vizează aceeaşi funcţie, şi nu o alta, atunci când este vorba de funcţii sau demnităţi eligibile. (...) Dreptul de candida la alegeri şi, dacă este cazul, de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul numărul 1 şi inerent noţiunii de regim cu adevărat democratic, nu ar fi decât iluzoriu dacă parte interesată ar putea în orice moment să fie lipsită de el în mod arbitrar", a subliniat judecătoarea Camelia Maria Ilie, cea care a decis că Mircea Diaconu poate candida la europarlamentare.

Instanţa TB a invocat în motivare şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a calificat ca fiind "arbitrară" interpretarea extensivă a unei prevederi legale lipsite de claritate în materie electorală.

Mircea Diaconu a contestat la Tribunalul Bucureşti decizia Biroului Electoral Central (BEC) prin care i-a fost respinsă candidatura.

El şi-a depus, în 26 martie, la BEC, dosarul de candidatură şi listele de susţinători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent. Diaconu anunţase în 19 martie că şi-a dat demisia din PNL şi va candida independent la alegerile europarlamentare.

ANI a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

"Agenţia Naţională de Integritate comunică Biroului Electoral Central faptul că domnul Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Considerentele pe care le avem în vedere sunt întemeiate pe următoarele: Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.3104/2012 prin care a fost respins recursul formulat de domnul Diaconu Mircea; Constituţia României republicată; Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 - republicată privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European", se arăta în informarea semnată de preşedintele ANI, Horia Georgescu, şi adresată preşedintelui BEC, Florentin Sorin Drăguţ.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici