Casa memorială Ion Creangă şi clădirea Palatului Administrativ din Suceava, reabilitate fără aviz - Mediafax

Casa memorială Ion Creangă şi clădirea Palatului Administrativ din Suceava, reabilitate fără aviz

Mai multe monumente istorice din judeţul Suceava, între care statuia lui Ştefan cel Mare de lângă Cetatea de Scaun şi ruina Curţii Domneşti, sunt în stare avansată de degradare, în timp ce unele, între care Palatul Administrativ şi Casa memorială Ion Creangă, au fost reabilitate fără aviz.

325 afişări

Imaginea articolului Casa memorială Ion Creangă şi clădirea Palatului Administrativ din Suceava, reabilitate fără aviz

Casa memorială Ion Creangă şi clădirea Palatului Administrativ din Suceava, reabilitate fără aviz (Imagine: Wikipedia)

Într-un raport privind starea monumentelor istorice din judeţul Suceava prezentat, joi, în Colegiul Prefectural de către directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Suceava, Aurel Buzincu, se arată că mai multe monumente, între care Cazinoul din Vatra Dornei, Gara Iţcani, Biserica AMD a fostei mănăstiri din Ilişeşti, Biserica de lemn din Forăşti, Casa Hopmeier din Suceava, Conacul Vârnav-Liteanu din Liteni, Clădirea fostei BCR din Siret, Clădirea Primăriei vechi din Câmpulung Moldovenesc, Conacul Kapri de la Iacobeşti, Conacul de la Calafindeşti, statuia lui Ştefan cel Mare de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei şi ruina Curţii Domneşti din Suceava, sunt în stare avansată de degradare, iar unele se pot prăbuşi în orice moment.

Buzincu a precizat că există şi clădiri asupra cărora s-a intervenit inabil, uneori fără aviz, fiind vorba între altele de Gara Burdujeni, Primăria Vatra Dornei, clădirea Palatului Administrativ din Suceava sau Casele memoriale din Fălticeni Dragoslav, Eugen Lovinescu, Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu. Unele dintre acestea sunt în stare de degradare ca urmare a intervenţiilor neasistate de specialişti, neavând, aparent, o stare de conservare de natură să alarmeze.

Spre exemplu, acoperişul vechi de o sută de ani, din ţiglă, al clădirii Palatului Administrativ a fost înlocuit cu un acoperiş din tablă şi s-au montat şi instalaţii de climatizare, fără să existe un aviz în acest sens.

Aurel Buzincu a mai spus că există şi cazuri de situri arheologice unde se execută lucrări fără aviz şi fără asistenţă de specialitate, ”pe ascuns”, mizându-se pe faptul că urmele săpăturilor dispar foarte repede.

"Este vorba mai ales despre multe dintre lucrările de canalizare care s-au executat în localităţi urbane şi rurale şi care au traversat perimetre de interes arheologic. În astfel de situaţii, distrugerile sunt totale, iremediabile, iar cu aceste săpături care modernizează ignorând cultura, pot să dispară pagini importante din istoria şi cultura locală şi naţională", a spus directorul Direcţiei pentru Cultură Suceava.

Buzincu a mai arătat că există şi cazuri de expunere în exces a amenajărilor publicitare care au ca efect agresarea vizibilităţii monumentului, uneori şi prin materiale de ”gust îndoielnic” sau neadecvat.

"Deşi există o legislaţie a publicităţii, autorităţile administraţiei publice locale nu se grăbesc să o pună în aplicare, sacrificând destul de des monumentul şi ambianţa acestuia de dragul venitului pe care publicitatea îl aduce în bugetul local", a arătat Buzincu.

Conform acestuia, există cazuri în care primăria, în complicitate cu întreprinzătorii care deschid terase sezoniere în zona de protecţie a monumentului, încalcă legislaţia monumentelor istorice. Astfel, amenajările teraselor se fac primăvara în baza certificatului de urbanism şi se desfiinţează toamna, înainte de expirarea certificatului de urbanism, fără să mai fie solicitată autorizaţie de construire şi, în consecinţă, avizul DJC Suceava.

Potrivit lui Buzincu s-au constatat cazuri de încălcare a legislaţiei şi chiar de distrugere, cum ar fi situaţia de la Fabrica de bere Solca sau Fabrica de spirt Rădăuţi.

El a mai spus că există şi imobile cu semnificaţie istorică şi culturală cărora nu li se acordă importanţa cuvenită, nefiind incluse în Lista Monumentelor Istorice, şi avertizează că există riscul modificării sau chiar dispariţiei lor, făcând referire la clădiri din zona centrală a municipiilor Rădăuţi, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei. Astfel, este vorba despre biserici de la sfârşitul secolului XVIII şi din secolul XIX, imobile de utilitate publică din aceste localităţi sau case tradiţionale.

În acelaşi raport, Aurel Buzincu a enumerat şi cazuri de distrugere şi dispariţie a unor monumente istorice, cum ar fi Casa "Matei Millo" din Spătăreşti, care în anii '90, a fost vândută pe bază de chitanţă, ca fiind material de construcţie refolosibil.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MONUMENTE ,
DEGRADARE ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.