Casa Naţională de Pensii: Modalitatea de calcul al contribuţiilor sociale se aplică automat pentru toţi pensionarii

Noua modalitate de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate se va aplica în mod automat pentru toţi pensionarii care au pensii mai mici de 740 de lei, nefiind necesară depunerea unor cereri, precizează, marţi, Casa Naţională de Pensii Publice.

10012 afișări
Imaginea articolului Casa Naţională de Pensii: Modalitatea de calcul al contribuţiilor sociale se aplică automat pentru toţi pensionarii

Casa Naţională de Pensii: Modalitatea de calcul al contribuţiilor sociale se aplică automat pentru toţi pensionarii (Imagine: Silviu Matei/Arhiva Mediafax foto)

Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) informează că în urma ridicării unor excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, acestea sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.

CNPP atrage atenţia că de la data publicării în Monitorul Oficial, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

"În acest sens s-a pronunţat Curtea şi în Decizia 223/13 martie 2012, prin care a constatat că «deciziile sale produc efecte numai pentru viitor iar cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.»", se arată în comunicatul remis agenţiei MEDIAFAX.

CNPP precizează că deciziile Curţii Constituţionale nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

"Având în vedere avalanşa de cereri prin care pensionarii solicită încetarea reţinerii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi restituirea sumelor reţinute, cu acest titlu, din ianuarie 2011 până la zi, inclusiv actualizarea cu indicele preţurilor de consum, ţinând seama de precizările de mai sus, precum şi de faptul că noua modalitate de calcul al acestor contribuţii se va aplica în mod automat pentru toţi pensionarii din categoria avută în vedere, precizăm că nu este nevoie de depunerea unor cereri", mai arată CNPP.

Curtea Constituţională a publicat, marţi, pe site-ul său, decizia pe care a dat-o în 13 martie privind constituţionalitatea dispoziţiilor articolului 259 alineatul (2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.

În 13 martie Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Kiss Andrei în dosarul 204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.

Judecătorii Curţii au dezbătut excepţia în 6 martie, iar peste o săptămână au dat decizia, care a fost motivată şi publicată marţi, pe site-ul Curţii Constituţionale.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art.I pct.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial (MO) 830 din 10 decembrie 2010. În realitate, având în vedere dispoziţiile art. 62 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, MO 260 din 21 aprilie 2010, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în MO 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 107/2010. Acestea au următorul cuprins: "(2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei".

Dispoziţiile constituţionale invocate expres în susţinerea excepţiei sunt cele ale art.47 privind dreptul la pensie. Pe lângă acest text constituţional, Curtea reţine că, din motivarea autorului excepţiei, transpare ideea unei aşezări injuste a sarcinilor fiscale, şi anume sub aspectul materiei asupra căreia poartă contribuţia de asigurări de sănătate, ceea ce înseamnă că acesta invocă, indirect, şi încălcarea art.56 alin.(2) din Constituţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a constatat că sistemul public de asigurări sociale de sănătate îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate, numai prin plata contribuţiei de către asiguraţi (a se vedea, în acest sens, Decizia 934 din 14 decembrie 2006, publicată în MO 53 din 23 ianuarie 2007). De aceea, principiul solidarităţii ce se aplică sistemului asigurărilor sociale de sănătate impune şi justifică obligaţia plăţii contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate şi pentru veniturile obţinute din pensii.

Art.56 din Constituţie prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor (a se vedea, în acest sens, Decizia 335 din 10 martie 2011, publicată în MO 355 din 23 mai 2011). Prin Decizia 258 din 16 martie 2010, publicată în MO 338 din 21 mai 2010, Curtea a constatat că principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuţiilor să se facă în acelaşi mod de către toţi contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau discriminări, astfel ca, la venituri egale, contribuţia să fie aceeaşi. Principiul menţionat presupune însă ca
aşezarea sarcinilor fiscale să ţină cont de capacitatea contributivă a contribuabililor, respectiv în aşezarea obligaţiilor fiscale să se ţină seama de necesitatea protejării păturilor sociale celor mai dezavantajate, luând în considerare elementele ce caracterizează situaţia individuală şi sarcinile sociale ale contribuabililor în cauză.

Curtea, prin Decizia 35 din 24 ianuarie 2012 - nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii (13 martie 2012 -, a stabilit că, toate acestea demonstrează faptul că pentru a dobândi calitatea de asigurat, persoana în cauză trebuie să contribuie la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, iar această contribuţie se materializează prin aplicarea unor cote asupra veniturilor pe care aceasta le realizează. Numai legiuitorul este în drept să stabilească categoriile de venituri pentru care urmează a se plăti contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate, iar pensia reprezintă un astfel de venit. Faptul că legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel de contribuţii sau de a stabili deducerea din cuantumul pensiei a unei sume lunare
asupra căreia nu se calculează contribuţia de asigurări de sănătate reprezintă chestiuni care ţin în mod exclusiv de opţiunea sa, opţiune care nu poate fi cenzurată din perspectiva garanţiilor dreptului constituţional la pensie. Ceea ce Constituţia impune este ca prin astfel de măsuri să nu se aducă atingere nivelului de trai decent al pensionarilor. În acest sens, legiuitorul a prevăzut atât calitatea de asigurat pensionarilor care au o pensie sub 740 RON, fără plata contribuţiei corespunzătoare, cât şi scutirea parţială de la plata contribuţiei, în sensul că, prin aplicarea cotei corespunzătoare, pensia netă nu poate fi mai mică de 740 RON.

Distinct de cele arătate în deciziile de mai sus, a căror considerente de principiu îşi menţin valabilitatea, Curtea reţine că în cauza de faţă, raportat la veniturile din pensie, autorul excepţiei aduce un element de noutate faţă de criticile de neconstituţionalitate pe care Curtea le-a soluţionat în precedent. Critica vizează, de principiu, faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 107/2010, autorităţile publice competente au interpretat textul criticat în sensul că ceastă contribuţie de asigurări de sănătate se datorează asupra întregului venit ealizat din pensie, şi nu doar asupra diferenţei rezultate din scăderea sumei de 740 lei in cuantumul pensiei, ceea ce apare ca fiind inechitabil prin prisma sarcinii fiscale e care beneficiarii pensiilor de peste 740 lei trebuie să o suporte.

Curtea reţine că dispoziţiile art.259 alin.(2) din lege stabilesc că pensionarii ale cror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează o contribuţie de 5,5% aplicată supra acestor venituri, dând de înţeles că aplicarea cotei de 5,5% se face numai pentru veniturile din pensii care depăşesc 740 lei; teza a doua a textului criticat, prevăzând că "prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei", creează o anumită ambiguitate la nivelul întregului alineat, aspect care a şi determinat instituţiile statului care aplică prevederile legii să calculeze cota de 5,5% asupra întregului cuantum al pensiei.

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale, s-a stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze
impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni (Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr.3 din 6 ianuarie 1994, publicată în MO 145 din 8 iunie 1994). Aşadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă
deosebită atunci când determină categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul a sarcinii fiscale. Or, în cauza de faţă, Curtea constată că, deşi legiuitorul a determinat categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate-, şi anume veniturile din pensie, autorităţile publice competente interpretează textul în sensul că sarcina fiscală este stabilită asupra cuantumului întregii pensii şi că prin modalitatea concretă de calcul a acestei sarcini fiscale sunt scutite total de la plata contribuţiei menţionate numai pensiile de un anumit nivel, respectiv cele de până la 740 lei, ceea ce, prin urmare, influenţează, atât cuantumul in concreto al sarcinii
fiscale care poartă asupra veniturilor din pensie superioare acestei valori, cât şi, pe cale de consecinţă, nivelul de protecţie de care beneficiază dreptul constituţional la pensie.

În acest fel se ajunge la situaţia ca sarcina fiscală să nu fie nici rezonabilă şi nici echitabilă în privinţa pensiilor al căror cuantum atrage plata totală sau parţială a contribuţiei de asigurări sociale de 5,5% din cuantumul pensiei în raport cu pensiile mai mici de 740 lei, care sunt scutite total de la plata contribuţiei menţionate. Or, având în vedere că aceste contribuţii se datorează asupra veniturilor din pensie, drept garantat la nivel constituţional şi care beneficiază de o protecţie în consecinţă (a se vedea Deciziile nr.872 şi 874 din 25 iunie 2010, publicate în MO 433 din 28 iunie 2010), regimul de protecţie stabilit de legiuitor pentru pensiile de un anumit cuantum trebuie să aplice asupra tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret. Desigur, ţine de opţiunea legiuitorului să instituie în privinţa pensiilor o scutire de la plata acestei cote, dar, dacă a decis un atare lucru, scutirea trebuie să se aplice, sub forma deducerii, în mod complet în privinţa tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai pentru ca sarcina fiscală să fie aşezată în mod echitabil în privinţa acestei categorii de venituri.

De altfel, Curtea reţine că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a se vedea în acest sens, art.41 lit.e) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în MO 927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art.69 din Codul fiscal stabileşte venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a
contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.

De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională de care acestea beneficiază, pentru că în caz contrar s-ar ajunge la consecinţe inechitabile, întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.

Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei ce rezultă, de principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea 95/2006, text cadru care, scutind de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit. Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în MO 605 din 14 august 2008), Curtea va constata constituţionalitatea art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în interpretarea sa conformă prevederilor Constituţiei, respectiv în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.

Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate -, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscală este
stabilită asupra diferenţei dintre cuantumul pensiei şi suma deductibilă de 740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinţa tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupra diferenţei menţionate şi la scutirea totală de la plata contribuţiei a sumei deductibile de 740 lei.

Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în
care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.

În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai
dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici