Catedrala Mântuirii Neamului: Şantierul a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale

Şantierul la Catedrala Mântuirii Neamului a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale, una dintre cele mai dificile acţiuni întrucât se lucrează sub nivelul apei subterane, inclusiv săpătura, introducerea armăturii şi betonarea acestora, spune consilierul patriarhal, Vasile Crăcăuanu.

1351 afișări
Imaginea articolului Catedrala Mântuirii Neamului: Şantierul a ajuns la ultima etapă, cea a fundaţiilor speciale

Catedrala Mântuirii Neamului (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)

Şantierul din Dealul Arsenalului, acolo unde va fi ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, a ajuns la ultima etapă în realizarea ancorajelor, lucrându-se pe cel de-al treilea rând.

"Este o etapă ceva mai dificilă aceasta, deoarece totul se lucrează sub nivelul apei subterane, inclusiv săpătura, introducerea armăturii şi betonarea acestora. Aceasta ar fi ultima etapă din fundaţiile speciale care s-au executat la catedrală, urmând alte etape clasice", a explicat consilierul patriarhal membru în echipa de coordonare a Catedralei Mântuirii Neamului, Vasile Crăcăuanu.

Catedrala Mântuirii Neamului va reprezenta, atunci când toate finisajele vor fi executate, "şi un simbol al tradiţiei construcţiilor sacre româneşti exprimată într-un limbaj arhitectural contemporan", a spus acesta.

Corpul navei catedralei se va înălţa în formă de cruce până la cornişa desfăşurată la 45 de metri. Nava principală se împarte în trei registre orizontale preluate din tradiţia bisericilor româneşti medievale. De asemenea, porticele sunt o sinteză între cerdacul popular şi colonadele din arhitectura mănăstirilor şi palatelor brâncoveneşti. Acestea sunt amplasate la intrarea principală, protejează intrările laterale din dreptul pronaosului şi înconjoară semicircular absida altarului.

Cele şapte turle sunt înconjurate de colonade, asemenea porticelor de la primul nivel, dialogând armonic cu celălalt registru compoziţional, iar cea principală se va înălţa până la 120 de metri.

Patriarhia Română a explicat, luni, într-un comunicat, necesitatea construirii acestui nou lăcaş, întrucât actuala Catedrală patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a devenit neîncăpătoare.

"Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656 - 1658), a fost iniţial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înfiinţarea Patriarhiei Române, ea serveşte în mod provizoriu drept Catedrală patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, aşa cum se menţionează în pisania scrisă deasupra uşii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932 - 1935. Biserica Ortodoxă Română este astăzi singura între Bisericile ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român. În mai multe ţări din lume, Catedrala din capitală se numeşte catedrală naţională. De exemplu, National Cathedral din Washington este catedrală naţională, în care au loc şi ceremonii cu valoare de simbol naţional. De remarcat faptul că în Bucureşti a fost construit stadionul National Arena cu o capacitate de 55.000 de locuri, din fonduri publice, fără mari proteste în legătură cu oportunitatea acestui obiectiv sportiv naţional. În schimb, Catedrala Mântuirii Neamului, cu o capacitate de 5.000 de locuri, va fi construită doar parţial din fonduri publice, ceilalţi bani fiind din donaţii ale clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate", se arată în comunicatul Patriarhiei Române.

De asemenea, Catedrala Neamului, prin cele aproape şase hectare din jurul ei ca parc public, măreşte suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti.

În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului se vor desfăşura activităţi social-culturale, prin Centrul de conferinţe şi Muzeul creştinismului românesc, social-filantropice, prin cantina şi căminul pentru pelerini şi social-medicale, prin Centrul de diagnostic şi tratament. În plus, în catedrală vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public naţional, ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter naţional şi internaţional, vor fi primiţi oaspeţii din străinătate şi vor fi organizate evenimente cu semnificaţie religioasă, congrese, conferinţe şi alte manifestări ale preoţilor şi tinerilor români din ţară şi străină, mai arată Patriarhia.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici