Cazul bolnavilor de cancer care au dat statul în judecată - Pacienţi: Am făcut credit pentru medicamente. Autorităţile: Un produs are alternativă, dată gratuit

Pacienţii care au dat în judecată statul pentru medicamente şi rude ale lor au povestit, pentru MEDIAFAX, că au fost nevoiţi să facă eforturi uriaşe, inclusiv credit la bancă, spre a plăti tratamentele, în timp ce autorităţile arată că, pentru un produs, există alternativă terapeutică, dată gratuit.

1162 afișări
Imaginea articolului Cazul bolnavilor de cancer care au dat statul în judecată - Pacienţi: Am făcut credit pentru medicamente. Autorităţile: Un produs are alternativă, dată gratuit

Cazul bolnavilor de cancer care au dat statul în judecată - Pacienţi: Am făcut credit pentru medicamente. Autorităţile: Un produs are alternativă, dată gratuit (Imagine: Shutterstock)

Alexandru Groper are 26 de ani, este inginer şi lucrează în Bucureşti. Şi-a întrerupt serviciul un an şi jumătate, din cauza bolii, iar acum şi-a reluat activitatea. "În prezent, starea mea generală este relativ bună, ţinând cont de tratamentele cu citostatice. În iulie 2012, am fost diagnosticat cu melanom malign. Am avut trei recidive pe ganglionii inghinali dreapta, cea mai recentă recidivă a fost în mai. Era după ce am primit tratamentul decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Medicii din România şi chiar un profesor de la Viena pe care i-am consultat mi-au spus că tratamentele pe care le fac sunt degeaba şi că ar trebui să mai am răbdare până în aprilie 2014, când mi s-a spus că ar fi urmat să fie introdus pe listă un tratament nou, Zelboraf", a declarat el, pentru MEDIAFAX.

Groper a precizat că a fost tratat de medici de la Institutul Oncologic Bucureşti şi dintr-o clinică privată de lângă Capitală, unde s-a întâlnit cu medicul de la Viena.

O altă persoană care a câştigat, în primă instanţă, procesul cu autorităţile este Imets Joszef Aba, din satul Vârghiş, judeţul Covasna. Aceasta s-a judecat pentru copilul ei, în vârstă de 10 ani, care suferă de artrită idiopatică juvenilă. "Diagnosticul a fost pus când copilul avea un an şi opt luni. Am folosit toate tratamentele de pe listă şi nu au fost bune. Când am început tratamentele, copilul mergea, dar după acesta nici nu se mai putea ţine pe picioare şi a ajuns în scaunul cu rotile. În urmă cu doi ani, am primit o sponsorizare pe un an de zile pentru medicamentul RoActemra, de la compania producătoare. Imediat după administrare, copilul a început să meargă din nou. Ulterior, a trebuit să cumpăr tratamentul, care costă 3.200 de lei pe lună", povesteşte femeia.

Imets Joszef Aba a mai spus că, la vârsta de doi ani, copilul ei a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, iar apoi la cel din Târgu Mureş. "Am luat credit 10.000 de lei pentru medicamente, ne-am folosit toate economiile noastre şi ale părinţilor", a mai spus ea.

Tot pentru fiul său s-a prezentat în instanţă Robert Sebastian Ursache din Constanţa. Băiatul acestuia are 19 ani, iar în 2012 a fost diagnosticat cu cancer hepatic cu metastaze pulmonare şi peritoneale. "Fiul meu a fost internat, până la majorat, la Spitalul 'Marie Curie', unde a făcut 30 de şedinţe de chimioterapie. După ce a împlinit 18 ani, a fost mutat la Fundeni, însă, din păcate, tratamentele nu au dat rezultate", spune el.

Ulterior, Ursache a fost îndrumat să-şi ducă fiul la o clinică privată - aceeaşi unde a fost Alexandru Groper -, pentru a vedea ce medicament ar fi eficient. Acolo, spune el, ar fi aflat că există doar două medicamente ce ar avea efect "asupra mutaţiilor pe tumori", unul nefiind "aprobat pentru România, nu este pe listă".

Medicamentul pe care l-a câştigat Robert Sebastian Ursache pentru fiul său costă 27.500 de lei pe lună, a mai precizat acesta.

"În ciuda suferinţei, copilul meu a mers la şcoală, acum dă bacalaureatul. Din ianuarie, nu a mai luat niciun medicament. Până acum, am cheltuit pe tratamente şi analize aproape trei miliarde de lei vechi. Am fost şi la clinici din Israel, Austria şi Germania, la ultima fiind bătaie de joc - nu l-au tratat, nu ne-au spus ce ar fi de făcut, nu ne-au explicat dacă avem sau nu şanse, ne-au trimis acasă fără bilet de externare, pe care l-am primit după o lună de zile", a mai povestit bărbatul.

Oficiali din Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) au declarat, pentru MEDIAFAX, că pentru unul dintre medicamentele solicitate de cei care au dat în judecată autorităţile există alternativă, oferită gratuit de producător pentru 137 de pacienţi. "Este surprinzător că medicii oncologi au preferat să trimită oameni bolnavi în instanţă, în loc să le ofere alternativa includerii gratuite în acest program. Poate nu au ştiut că există alternativă", au mai spus sursele citate.

Şapte persoane, care au dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătăţii şi CNAS, au câştigat în instanţă dreptul de a primi medicamente compensate în proporţie de 100%, decizia fiind pusă de îndată în executare.

Cele trei instituţii ale statului - Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) - sunt obligate, printr-o decizie luată miercuri de Curtea de Apel Bucureşti, să asigure reclamanţilor medicamente, majoritatea pentru tratarea cancerului, fără ca aceştia să aducă vreo contribuţie financiară personală.

CNAS a informat că va pune în executare sentinţa potrivit căreia şapte pacienţi au câştigat în instanţă dreptul de a primi medicamente compensate 100%, dar o va contesta, pentru că medicamentele solicitate de reclamanţi nu se află pe lista de compensate şi gratuite.

"După comunicarea sentinţei cu privire la acordarea unor medicamente în regim de compensare 100% pentru şapte pacienţi, CNAS va pune în executare sentinţa, având în vedere caracterul executoriu al acesteia. Menţionăm că, prin respectarea acestei decizii, CNAS încalcă art. 232 din Legea 95/2006, care prevede că asiguraţii au dreptul la medicamente cuprinse în lista de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin Hotărâre de Guvern. Drept urmare, CNAS va exercita căile de atac legale împotriva sentinţei date de instanţă", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Legea 95/2006 prevede, la articolul 232, că lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală se elaborează de către Ministerul Sănătăţii Publice şi CNAS, cu consultarea CFR, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. În listă se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse, prevede acelaşi act normativ.

Surse oficiale au precizat, pentru MEDIAFAX, că decizia de miercuri a instanţei va fi atacată de CNAS pentru că medicamentele câştigate de reclamanţi în instanţă nu se află pe lista de compensate şi gratuite aprobată prin hotărâre de guvern.

Pe de altă parte, potrivit conducerii instituţiei, în ultimii doi ani, CNAS a acordat o atenţie deosebită Programului Naţional de Oncologie, atât în ceea ce priveşte fondurile alocate, cât şi prin introducerea unor subprograme noi.

"Dacă în anul 2012, bugetul alocat Programului Naţional de Oncologie a fost de 1,03 miliarde lei şi a permis tratarea a 98.261 pacienţi, în anul 2014 programul are alocat un buget de 1,22 miliarde lei, care permite tratarea unui număr de 108.000 pacienţi. Totodată, vă reamintim că, pentru prima dată în ultimii şase ani, Ministerul Sănătăţii a actualizat lista cu medicamente compensate şi gratuite", a precizat sursa citată.

Astfel, precizează CNAS, într-o primă etapă, au fost introduse un număr de 17 medicamente fără echivalent terapeutic, care se adresează pacienţilor care suferă de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia şi boli neurologice degenerative.

În prezent, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a iniţiat procesul de evaluare a listei de medicamente compensate şi gratuite cu respectarea legilor şi directivelor europene în vigoare.

Până la sfârşitul lui 2014, Ministerul Sănătăţii va elabora o nouă listă de medicamente compensate şi gratuite pe baza unor criterii obiective, verificabile şi transparente care trebuie să ţină cont de nevoile pacienţilor, a mai precizat CNAS.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici