CCR a admis sesizarea preşedintelui Iohannis privind legea care permite detenţia la domiciliu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis asupra modificărilor Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, care prevede, printre altele, detenţia la domiciliu.

218 afişări
Imaginea articolului CCR a admis sesizarea preşedintelui Iohannis privind legea care permite detenţia la domiciliu

CCR a admis sesizarea preşedintelui Iohannis privind legea care permite detenţia la domiciliu

Astfel, proiectul legislativ se va reîntoarce în Parlament pentru ca prevederile actului normativ să fie puse în acord cu decizia de marţi a plenului CCR.

Şeful statului a argumentat în sesizarea adresată judecătorilor CCR că modificările la Legea în cauză au fost adoptate cu încălcarea principiilor bicameralismului.

„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, se arată în sesizarea preşedintelui Iohannis.

Potrivit documentului, preşedintele Klaus Iohannis apreciază că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, care prevede că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

„Considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost adoptată cu nerespectarea cerinţelor constituţionale ce consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. În concret, scopul avut în vedere de către iniţiatori a fost acela de a fi consacrat <dreptul persoanei private de libertate de a participa la funeraliile unui membru de familie şi stabilirea unei proceduri efective/eficiente pentru exercitarea acestui drept<. Necesitatea acestei noi reglementări a fost justificată de către iniţiatori în contextul pronunţării unui număr de trei hotărâri de condamnare a Statului român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele <Kanalas împotriva României>, <Bragadireanu nr. 2 împotriva României> şi <Vonica împotriva României> (aceasta din urmă vizând neacordarea permisiunii de a participa la funeraliile unei rude apropiate în timpul arestului preventiv). Prin această iniţiativă legislativă s-a dorit transformarea posibilităţii de a ieşi din penitenciar dintr-o recompensă într-un drept, aplicabil deopotrivă persoanelor arestate preventiv şi celor condamnate definitiv, astfel actul normativ adoptat îndepărtându-se de finalitatea urmărită de către iniţiatori”, se mai arată în sesizarea adresată CCR.

De asemenea, Preşedinţia arată că, în forma adoptată în şedinţa din data de 6.06.2018 Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a intervenit şi asupra: art. 9 cu privire la calitatea în care participă judecătorul de supraveghere a privării de libertate la şedinţele comisiei pentru liberare condiţionată; art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1), art. 38 alin. (1) privind criteriile de stabilire a regimului iniţial de executare a pedepselor privative de libertate (regim închis, regim semideschis, regim deschis); art. 381 privind reglementarea regimului „detenţiei la domiciliu”; art. 39 alin. (16) şi (17), art. 97 privind procedura de judecare a contestaţiei formulate de către persoana privată de libertate împotriva hotărârii prin care este individualizat regimul de executare a pedepsei aplicate; art. 96 alin. (1) lit. f) privind considerarea ca executate a zilelor de închisoare în baza unor lucrări ştiinţifice publicate; art. 97 privind atribuţiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a dispune liberarea condiţionată şi modificări privind competenţa instanţelor de judecată.

Potrivit documentului publicat de Administraţia Prezidenţială, din analiza comparativă a formei adoptate de către prima Cameră sesizată (Senatul) şi cea adoptată de Camera decizională (Camera Deputaţilor) rezultă faptul că textul proiectului de lege a suferit în Camera decizională modificări substanţiale cu privire la obiectul de reglementare şi configuraţie, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de legiuitor. Se constată astfel, că în Camera decizională au fost adoptate pentru prima dată modificări privind statutul judecătorului de supraveghere care îşi desfăşoară activitatea în locurile de deţinere, condiţiile pentru liberarea condiţionată a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, executarea pedepselor privative de libertate la domiciliu, individualizarea regimurilor de executare a pedepselor, competenţa de a soluţiona cererile de liberare condiţionată, competenţa instanţelor de judecată în această din urmă materie.

„Faţă de cele de mai sus, rezultă că legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea principiului bicameralismului, întrucât, pe de o parte, forma adoptată de Camera Decizională relevă existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, aceasta se abate de la obiectivele urmărite de iniţiatorii propunerii legislative şi respectate de prima Cameră sesizată, fapt ce determină neconstituţionalitatea acesteia prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 din Legea fundamentală”, se specifică în sesizarea de neconstituţionalitate”, se mai menţionează în sesizarea şefului statului.

Un alt articol criticat se referă la persoanele internate, care au dreptul, în aceleaşi condiţii ca şi persoanele condamnate, de a participa la înhumarea sau incinerarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră, ori bunic sau bunică.

„Această nouă reglementare este de asemenea lipsită de previzibilitate întrucât pentru persoanele internate într-un centru educativ nu este precizată autoritatea ce poate efectua verificarea veridicităţii motivelor invocate, autoritatea care acordă permisiunea pentru părăsirea centrului, cum şi de către cine se realizează paza persoanelor învoite. Prin trimiterea realizată de către legiuitor la „aceleaşi condiţii ca şi persoanele condamnate” s-ar putea interpreta că verificările şi paza ar trebui să fie efectuate de către conducerea penitenciarului, însă tocmai această trimitere este de natură să facă norma neclară deoarece persoana care solicită învoirea se află într-un centru educativ”, mai arată Preşedinţia.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici