CCR discută astăzi modificările aduse legii privind organizarea administrativă a teritoriului

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, obiecţie formulată de Preşedintele României pe 30 iulie, este singurul punct de pe ordinea de zi a şedinţei CCR de miercuri.

Senatul a adoptat pe 5 iulie, în calitate de for decizional, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Printre modificările aduse de parlamentari se numără introducerea unui articol care prevede că „se interzice orice modificare a limitelor teritoriale ale judeţelor, oraşelor, comunelor şi satelor care are ca scop sau efect schimbarea ponderii cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum şi afectarea drepturilor şi libertăţilor acestora, decurgând din Constituţie, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte”.

Potrivit sesizării de neconstituţionalitate a şefului statului, articolul adoptat de Senat nu a fost discutat de Camera Deputaţilor şi nici nu se regăseşte în forma iniţiatorului legii.

„Mai mult, o astfel de modificare substanţială care vizează introducerea unei interdicţii pentru legiuitor de modificare a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale care determină modificarea ponderii cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu are nicio legătură cu aspecte care ţin de actualizarea denumirilor acestor unităţi administrativ-teritoriale şi nici cu actualizarea prevederilor din Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României”, conform sursei citate.

De asemenea, Klaus Iohannis apreciază că articolul introdus la iniţiativa UDMR în Legea privind organizarea teritoriului României ar fi trebuit introdus în Legea administraţiei publice locale.

În textul sesizării se mai arată că Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 prevede faptul că „delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege” şi că „orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii”, motiv pentru care „rezultă că populaţia dintr-o unitate administrativ-teritorială îşi poate manifesta voinţa cu privire la modificarea limitelor teritoriale ale respectivei unităţi, prin referendum”.

„Dispoziţiile constituţionale privind suveranitatea permit exprimarea voinţei unei comunităţi în raport cu necesităţile economice”, a mai precizat şeful statului în sesizarea trimisă CCR.

„Aşadar, pe cale de interpretare, exigenţele constituţionale referitoare la organizarea teritoriului, suveranitate şi autonomie locală nu permit instituirea unei interdicţii cu privire la exprimarea voinţei cetăţenilor dintr-o unitate administrativ-teritorială în ceea ce priveşte modificarea limitelor teritoriale ale acesteia. În plus, circumstanţierea unei astfel de interdicţii - prin raportare la un scop sau efect ce ar conduce la schimbarea ponderii cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum şi la afectarea drepturilor şi libertăţilor acestora - este neclară şi imposibil de stabilit. Calificarea unei astfel de acţiuni prin raportare la un alt scop şi efect decât cel de delimitare teritorială, astfel încât aceasta să se înscrie în ipoteza interdicţiei este imposibil de realizat, nu este stabilită entitatea care va analiza scopul şi va constata efectul şi nu sunt prevăzute consecinţele încălcării acestei interdicţii”, a conchis Iohannis în textul sesizării.