Ce conţine dosarul pentru participarea României la sistemul de apărare antirachetă

Locul de amplasare a sistemului antirachetă va fi la fosta bază aeriană de la Deveselu, în judeţul Olt, iar costurile amplasării acestuia vor fi de 400 de milioane de dolari, suportaţi de Statele Unite ale Americii.

1356 afişări
Imaginea articolului Ce conţine dosarul pentru participarea României la sistemul de apărare antirachetă

Dosarul pentru participarea României la sistemul de apărare antirachetă

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă principalele elemente tehnice ale noii arhitecturi antirachetă a SUA. Materialul are la bază date obţinute de pe site-urile Departamentului american al Apărării şi al Missile Defense Agency.

Cele mai multe îmbunătăţiri tehnice au fost aduse rachetelor interceptoare Standard Missile-3 (SM-3), instalate pe nave folosite în sistemul de apărare antirachetă Aegis. Create iniţial doar pentru apărare balistică, SM-3 au fost folosit, în februarie 2008, şi împotriva unui satelit aflat la partea inferioară a orbitei Pământului. Sistemul SM-3 a fost testat cu succes de 8 ori începând din 2007.

SUA plănuiesc ca într-o fază iniţială să desfăşoare nave de tip Aegis echipate cu rachete interceptoare SM-3, mişcare ce are ca avantaj o flexibilitate crescută în deplasarea interceptoarelor dintr-o zonă într-alta, dacă este necesar.

În cea de-a doua fază, SUA doresc amplasarea la sol de interceptoare SM-3 îmbunătăţite. Robert Gates explica în toamna lui 2009 că amplasarea de interceptoare pe uscat va oferi acoperire suplimentară şi va determina şi economii. Noua arhitectură antirachetă are şi avantajul că este gândită astfel încât poate încorpora în mod continuu tehnologii noi şi mai eficiente şi poate fi adaptată la diferite tipuri de ameninţăti.

De altfel, SUA speră că vor dispune în următorii cinci ani de o variantă îmbunătăţită a actualelor interceptoare SM-3 bloc 1A, şi care vor fi numite SM-3 bloc 1B. Americanii speră că în 2018 se va putea vorbi de o nouă generaţie de interceptoare - SM-3 bloc 2. SM-3 bloc2 sunt gândite ca o rachetă mult mai mare şi care va putea fi desfăşurată atât de pe uscat cât şi de la bordul navelor. Aceste interceptoare, amplasate în maximum trei locaţii, vor fi suficiente pentru a permite apărarea întregului continent european împotriva rachetelor balistice cu raza scurtă şi medie.

În ceea ce priveşte actualele interceptoare SM-3, acestea sunt instalate pe nave sistem Aegis. O navă de sistem Aegis poate avea până la 100 de rachete interceptoare la bord, în funcţie de configuraţia misiunii în care se află acestea.

O rachetă interceptoare SM-3 în configuiraţia bloc1 existentă în prezent costă între 9,5 şi 10 milioane de dolari. SUA estimează că interceptoarele care vor fi dezvoltate în anii următori vor ridica preţul la 13-15 milioane de dolari pe unitate. În ceea ce priveşte partea de cercetare pe care o implică dezvoltarea ulterioară a rachetelor interceptoare în sistem SM-3 bloc 2, SUA estimează costuri de circa 3,5 miliarde de dolar. Japonia, care participă la programul de cercetare, a dat deja peste un miliard de dolari .

Concret, noua arhitectură antirachetă a SUA cuprinde patru etape:

  • Etapa I (demarată în 2011) - Potrivit documentelor americane aflate pe Internet această etapă cuprinde desfăşurarea sistemelor de apărare antirachetă existente în prezent şi cu o capacitate dovedită, inclusiv Aegis Weapon System maritim, interceptoarele SM-3 bloc IA şi senzori, precum sistemul transportabil de supraveghere radar AN/TPY-2, pentru a răspunde astfel ameninţărilor regionale cu rachetă balistică la adresa Europei dar şi a trupelor americane de pe continent. Această etapă vizează protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a început la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei "USS Monterey", echipată cu sistemul Aegis.

  • Etapa a II-a (aproximativ anul 2015) - Potrivit documentelor americane aflate pe Internet această etapă cuprinde, după teste adecvate, desfăşurarea unei variante îmbunătăţite de interceptoare SM-3 bloc 1B, atât în configuraţie terestră cât şi maritimă, a unor senzori performanţi, scopul fiind extinderea zonei apărate împotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune.

Scopul este extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în unităţi terestre din Europa de Sud-Est. Proiectul prevede ca interceptorii să fie amplasaţi în România, în timp ce locaţia bazei radar urmează a fi stabilită.

  • Faza a III-a (aproximativ anul 2018) - după încheierea perioadelor de cercetare , dezvoltare şi testare, desfăşurarea unor interceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2A, o variantă aflată în prezent în curs de dezvoltare. Această mişcare va permite contracararea ameninţărilor cu rachete cu rază scurtă, medie şi a rachetelor intermediare.

Este vizată extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasaţi pe mare şi pe uscat.

  • Etapa a IV-a (anul 2020) - după încheierea perioadelor de cercetare, dezvoltare şi testare, desfăşurarea unor interceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2B. Această mişcare va ameliora capacitatea de a contracara atacuri cu rachetă cu rază medie şi intermediară, dar şi o potenţială ameninţare la adresa SUA cu un atac cu rachetă intercontinentală.

Implicarea României în programul american va avea loc în etapa a doua a programului. Statele Unite doresc ca pe parcursul tuturor celor patru etape să continue cercetarea şi testarea pentru îmbunătăţirea sistemelor de senzori .

Costurile pentru realizarea sistemului de apărare antirachetă vor fi suportate de SUA, România punând la dispoziţie locaţia pentru interceptori.

Dosarul de presă menţionează că sistemul antirachetă este strict defensiv şi nu se îndreaptă cuiva anume. Acesta apără împotriva oricărui atac, din partea oricui, cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune sau, în faza finală, intercontinentale.

CSAT a aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt, şeful statului menţionând că baza ramâne sub comandă românească.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că sistemul antirachetă este unul defensiv, că nu este destinat ofensivei, el subliniind că elementele scutului antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse.

Potrivit MAE şi MApN, procesul a fost început în contextul negocierilor cadrului juridic aferent participării României la proiectul american şi s-a finalizat în urmă cu câteva săptămâni. El a constat în analiza în format interinstituţional, de către instituţiile româneşti şi americane cu expertiză relevantă, a celei mai bune opţiuni care să corespundă tuturor criteriilor tehnice fixate de cele două părţi.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici