Ce spune Zegrean despre judecătorul CC urmărit penal: Demisia este act personal, nu putem să-i cerem lui Greblă demisia

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că demisia este un act personal, iar judecătorul Toni Greblă poate alege să-şi dea demisia, Curtea Constituţională neputând să-i ceară acest lucru.

452 afișări
Imaginea articolului Ce spune Zegrean despre judecătorul CC urmărit penal: Demisia este act personal, nu putem să-i cerem lui Greblă demisia

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

"În legătură cu demisia, vreau să vă spun că demisia este un act personal, dacă dumnealui va alege să-şi dea demisia, este alegerea lui. Nu putem să-i cerem demisia pentru că legea noastră spune ce se întâmplă în situaţii de genul acesta", a spus Zegrean.

El a mai explicat că Greblă poate fi cercetat fără nicio aprobare.

"Deci dumealui poate fi cercetat fără nicio aprobare de la nimeni, doar în momentul în care s-ar pune problema arestării sau trimiterea în judecată, atunci se cere aprobare din partea instituţiei care a aprobat numirea sa la Curte. Din acel moment, mandatul lui este suspendat", a precizat Zegrean.

Augustin Zegrean a mai spus că pentru judecătorii CC a fost "o surpriză uriaşă" situaţia lui Toni Greblă.

"Pentru noi a fost o surpriză uriaşă, este pentru prima dată când un judecător, o persoană de la Curte a fost în această situaţie. Ne-a şocat, nu am ştiut până nu am văzut la televizor şi nu am primit comunicatul DNA", a spus Zegrean.

El a menţionat că situaţia judecătorului Toni Greblă este ”regretabilă”.

”Regretăm cu toţii acest eveniment, instituţiile statului (..) DNA-ul, în speţă, şi dacă va fi cazul, şi Justiţia, trebuie să ducă până la capăt aceste cercetări, să lămurim lucrurile, pentru că nu vreau să planzeze asupra Curţii Constituţionale nici măcar o urmă de bănuială. Am fost şi suntem o instituţie care nu a fost niciodată acuzată de nimic, oficial (..) Am încercat să convingem populaţia că ne îndeplinim atribuţia principală, aceea de a veghea la respectarea Constituţiei şi la supremaţia acesteia. Aşteptăm ca aceste instituţii să dea cât mai repede un verdict în această problemă”, a mai spus Zegrean.

El a continuat: ”Nu poate Curtea să rămână în opt oameni sau să nu judece, noi trebuie să mergem înainte. Viaţa merge înainte, mâine va fi o altă zi. Trebuie să mergem înainte şi să ştim exact cu cine mergem, câţi suntem”.

Zegrean a precizat că activitatea Curţii Constituţionale nu este afectată. ”Noi putem să judecăm dacă suntem minim şase, sper să nu ajungem chiar acolo”, a menţionat Zegrean.

Zegrean: Am să-i pretind lui Greblă să-şi facă o declaraţie privind situaţia de incompatiblitate

Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că îi va cere lui Toni Greblă să dea o declaraţie privind o posibilă situaţie de incompatiblitate în care s-ar putea afla, arătând că a aflat astăzi că unele dintre faptele pentru care acesta este cercetat l-ar putea pune într-o astfel de situaţie.

Augustin Zegrean a precizat că s-a pus problema incompatiblităţii lui Toni Greblă şi a menţionat că, potrivit Constituţiei, judecătorii Curţii Constituţionale sunt incompatibili cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia celei de cadru didactic în învăţământul juridic superior.

Potrivit preşedintelui CC, legea prevede că orice judecător care desfăşoară alte activităţi care l-ar putea pune în situaţia de incompatibilitate este obligat să declare preşedintelui Curţii acest lucru.

”Eu nu am primit o astfel de declaraţie din partea domnului judecător. Astăzi, am aflat că unele dintre faptele pentru care este cercetat l-ar putea pune în situaţia de incompatibilitate. Sigur, eu am să îi pretind acum să îşi facă o astfel de declaraţie, prevăzută de textul legii, pentru că este obligaţia judecătorului şi, în funcţie de ce va declara dumnealui, vom lua o decizie, pentru că ce se spune în comunicatul DNA deocamdată sunt doar acuzaţii care i se aduc. Nu pot să-l declar incompatibil sau Curtea să-l declare incompatibil pe o simplă declaraţie, pentru că, aşa cum spune şi în comunicatul Curţii, şi judecătorii beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Dacă am declara incompatibil orice judecător ori de câte ori se spune ceva rău despre el, unde am ajunge?", a adăugat Zegrean.

Curtea Constituţională a transmis joi şi un comunicat de presă în care a arătat, referitor la urmărirea penală a lui Toni Greblă, că judecătorii CC sunt suspendaţi din funcţie atunci când sunt trimişi în judecat, precizând că orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei decizii definitive.

"Până la pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, orice persoană, inclusiv judecătorul Curţii Constituţionale, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţia României, republicată", arată CC, într-un comunicat de presă transmis după ce judecătorul Toni Greblă a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Potrivit sursei citate, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi urmăriţi penal fără încuviinţare, dar nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât în condiţiile legii. De asemenea, judecătorii CurţiiConstituţionale sunt suspendaţi de drept din funcţie de la data trimiterii în judecată penală.

În acest sens, în cadrul comunicatului de presă sunt citate mai multe texte de lege. Unul dintre acestea se referă la faptul că "judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

"De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează", potrivit legii.

Curtea Constituţională a transmis joi şi un comunicat de presă în care a arătat, referitor la urmărirea penală a lui Toni Greblă, că judecătorii CC sunt suspendaţi din funcţie atunci când sunt trimişi în judecat, precizând că orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei decizii definitive.

"Până la pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, orice persoană, inclusiv judecătorul Curţii Constituţionale, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţia României, republicată", arată CC, într-un comunicat de presă transmis după ce judecătorul Toni Greblă a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Potrivit sursei citate, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi urmăriţi penal fără încuviinţare, dar nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât în condiţiile legii. De asemenea, judecătorii CurţiiConstituţionale sunt suspendaţi de drept din funcţie de la data trimiterii în judecată penală.

În acest sens, în cadrul comunicatului de presă sunt citate mai multe texte de lege. Unul dintre acestea se referă la faptul că "judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

"De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează", potrivit legii.

Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

La DNA a fost audiat şi omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, care este suspectat de cumpărare de influenţă, respectiv că i-ar fi dat mai multe bunuri lui Toni Greblă, pentru ca acesta să intervină în sprijinul firmelor sale. În acelaşi dosar, este audiat de procurorii anticorupţie şi generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu, fiind şi el adus cu mandat.

Deputaţii PSD Lucian Şova şi Iulian Iancu, precum şi Victor Dolghi sunt şi ei audiaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie.

În acelaşi dosar urmează să dea declaraţii Horia Hăhăianu şi Sevket Corekci.

Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi cerut şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională.

"Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)", se arată în documentele citate.

Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină permisiunea de a folosi gratuit, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

De asemenea, Toni Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului CC.

În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: "şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale".

Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, "a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 102 lit. b şi c raportat la art.110 şi art.82 alin. 1 lit. a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului)", potrivit procurorilor.

"În mod neîntrerupt, numitul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), judeţul Gorj şi respectiv SC Electra Balistic SRL (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Prundianu Mihai este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică)", potrivit documentelor anchetatorilor.

Procurorii susţin că, în declaraţiile de avere, Toni Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate, pe numele soacrei lui Toni Greblă, au fost semnate de acesta, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj şi respectiv preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Toni Greblă mai este acuzat că, începând din august 2014, ar fi făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca "Generalul".

"Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România - Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană", au precizat procurorii DNA, în comunicatul de presă.

Anchetatorii susţin că membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, şi au acţionat coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

"În perioada 2014 - 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 - Codul Vamal", a mai arătat DNA în comunicat.

Toni Greblă, în vârstă de 62 de ani, este de profesie avocat, în perioada 1980-1989 făcând parte din Baroul Gorj. El a fost fondatorul CFSN Gorj, fiind preşedinte al filialei, iar în 1990 a fost numit prefect de Gorj, fiind primul prefect al judeţului după revoluţie.

Toni Greblă a ocupta funcţia de prefect al judeţului Gorj până în anul 1993, după care a fost, până în 1997, prim-secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale din Geneva.

Toni Greblă a mai fost prefect de Gorj şi în perioada 2000-2003, iar ulterior, până în 2004, a fost consilier la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În perioada 2005-2008, a fost director general al Asociaţiei Patronale Miniere din Romănia PATROMIN.

În 2008, Toni Grelă a fost ales senator de Gorj, din partea PSD, în legislatura 2008-2012 fiind preşedintele Comisiei Juridice din Senat, iar din 2012, când a fost ales din nou senator, a fost vicepreşedinte al acestei comisii. El este judecător la Curtea Constituţională din decembrie 2013, din partea Senatului, înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De-a lungul timpului, Toni Greblă a apărut alături de mai multe persoane controversate, între care Ion Bîrcină, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri de etnie romă din judeţul Gorj.

În octombrie 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie.

În ianuarie 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. La momentul respectiv, Bîrcină a fost eliberat din arestul IPJ Gorj după 24 de ore, el plecând de la sediul Poliţiei Gorj cu un bolid de lux care avea în parbriz ecuson de liberă trecere eliberat de Senatul României. În acest dosar, Bîrcină a fost reprezentat de soţia lui Toni Greblă, avocata Mihaela Greblă.

În aprilie 2010, Bârcină a organizat o nuntă fastuoasă pentru fiica sa, pentru mai multe zeci de minute el plătind trei elicoptere care să stea în zbor deasupra Porţii Sărutului, pe parcursul ceremoniei de căsătorie. Toni Greblă, care atunci era senator PSD de Gorj, a fost naş al fiicei lui Bîrcină.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici