COMENTARIU Crenguţa Nicolae: De ce relaxarea din 15 mai e şi pentru cei nevaccinaţi

Răzvan Cherecheş, fost consilier al fostului ministru Voiculescu, s-a supărat fiindcă şi vaccinaţii, şi nevaccinaţii au voie din 15 mai fără mască; după el, ar fi fost corect ca nevaccinaţii să fie pedepsiţi să poarte mască în continuare, probabil până cedează şi acceptă să se vaccineze.

3682 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Crenguţa Nicolae: De ce relaxarea din 15 mai e şi pentru cei nevaccinaţi

COMENTARIU Crenguţa Nicolae: De ce relaxarea din 15 mai e şi pentru cei nevaccinaţi

Cherecheş nu e singur; obişnuiţii îngrijoraţi de pe reţelele sociale au început deja să dea semne de frustrare fiindcă nu văd nicăieri în deciziile guvernului răzbunarea cu sete pe care ei şi-ar dori s-o aplice cât mai repede nevaccinaţilor – să-i vadă că suferă şi că sunt umiliţi, să nu li se permită accesul nicăieri în locurile publice, că se îmbolnăvesc de Covid şi pe urmă sunt siliţi să-şi plătească tratamentul („cu poprire pe salariu sau pe casă, dacă e cazul”, cere unul; „n-ar trebui să beneficieze de plata concediului medical. Atenţie, trebuie lege!”, cere altul, şi medic pe deasupra). Punctul lor de vedere e că ar fi mai bine ca societatea să sufere inutil continuarea restricţiilor peste vară şi economia să piardă, numai ca să-i silească pe nevaccinaţi să se vaccineze, insistând cu condiţia anunţată de premierul Cîţu mai înainte, că nu trebuie renunţat nici măcar la portul măştii până n-o să fie 10 milioane de vaccinaţi la sfârşitul lunii iulie sau august.

Atât menţinerea ţintei, cât şi condiţionarea ridicării restricţiilor de atingerea ei ar fi fost însă nişte decizii extrem de stupide, pentru că n-ar fi ţinut cont decât de numărul vaccinaţilor, ignorând complet toţi ceilalţi factori care influenţează mersul pandemiei. Nu poţi justifica menţinerea măştii sau a altor restricţii peste vară când vezi că atât cazurile noi, cât şi internările în spital şi internările la ATI scad văzând cu ochii, graţie sezonului cald şi graţie imunităţii colective dobândite în primul rând datorită bolii şi în al doilea rând datorită vaccinării. Nu poţi nici să ai în vedere doar numărul absolut al vaccinaţilor sau ponderea naţională şi să nu te uiţi care e ponderea vaccinaţilor în oraşele mari, adică acolo unde apar cele mai multe cazuri de infectare. Este puţin probabil însă că această logică de bun-simţ a stat la baza bruştei relaxări pentru toată lumea, vestită de preşedintele Iohannis la doar câteva zile după ce premierul Cîţu şi ministra Mihăilă se legaseră de ţinta cu 10 milioane de vaccinaţi.

Şi e puţin probabil pentru că nu a apărut nicio fundamentare medicală pentru decizia de relaxare. Aşa cum în continuare nu ştim nici câţi oameni au murit de Covid, fiindcă raportările nu se potrivesc între ele, la fel nu ştim nici rata infectărilor, nici câţi oameni au acum anticorpi din infectare, nici câţi au anticorpi din vaccinare. Vara trecută, guvernul Orban promitea că INSP o să facă un mare studiu de seroprevalenţă, din care am aflat până la urmă doar un rezultat parţial, respectiv că 4,6% din populaţie avea prin septembrie imunitate; a mai fost unul local, făcut la Timişoara în perioada iulie-august, din care reieşea că peste 2% dintre tineri şi 3% dintre cei peste 50 de ani au fost infectaţi fără să ştie. Acum nu mai avem nici atât, iar măsurarea imunităţii populaţiei nu doar că nu mai e deloc pe agenda guvernului, dar unul dintre comunicatorii medicali cu prezenţă mare în presă a ieşit, nu se ştie de ce, să descurajeze până şi instinctul corect al oamenilor de a-şi face pe cont propriu teste de anticorpi după boală sau după vaccinare, numind asta zeflemitor „sport naţional”.

În schimb, guvernul are la dispoziţie o multiplă fundamentare politică pentru deciziile de relaxare. „Noi am luat aceste măsuri mai repede pentru că am văzut că avem o rată de vaccinare peste aşteptări şi le-am arătat românilor că merită să te vaccinezi”, a spus şcolăreşte premierul Cîţu, o declaraţie care arată limpede orizontul său strict electoral. A început campania pentru congresul PNL, cu primele excursii prin ţară făcute de liderul Orban şi de rivalul său, premierul Cîţu, pornit să demonstreze că poate livra pentru România cea mai tare creştere economică din UE. Dar creşterea economică dorită nu se poate realiza dacă pierzi vara cu restricţii menţinute artificial, în ciuda faptului că pandemia scade accelerat, doar de dragul unei ţinte de vaccinare pe care, dacă o ratezi, tot ţie îţi va dăuna din punct de vedere politic.

Mai apoi, dacă s-ar încăpăţâna să impună pe scară largă restricţii separate pentru nevaccinaţi, cu celebrele certificate de imunitate de tip israelian, care dau acces în diverse locuri publice celor care pot dovedi ori că au trecut prin boală, ori că s-au testat, ori s-au vaccinat, atunci ar avea bătaie de cap să asigure condiţii echitabile pentru cei care nu se pot vaccina (sau nu au mai reuşit să se vaccineze cu ambele doze) din motive medicale. Concret, ar trebui ca guvernul să le asigure acestora acces la teste gratuite, ca să nu fie nevoiţi să plătească ei pentru faptul că nu s-au îmbolnăvit şi nici nu s-au putut vaccina. Altminteri ar fi vorba de o discriminare evidentă, lesne sancţionabilă de lege, şi e de presupus că guvernul n-are chef nici să dea bani pentru teste, nici să-şi bată capul cu procese sau proteste de pe urma cărora să aibă de câştigat adversarii politici din alte partide.

În fine, după ce primele luni de vaccinare au fost organizate aşa cum au fost, cu privilegiaţii în frunte şi vulnerabilii la coadă, să limitezi acum relaxarea restricţiilor numai la vaccinaţi, deşi liberalizarea propriu-zisă a vaccinărilor a început doar de câteva zile, ar însemna să-i pedepseşti pe nevaccinaţi, adică majoritatea societăţii, pentru ceea ce n-a ştiut sau n-a putut să facă la timp guvernul. Nici campania de vaccinare, nici relaxarea restricţiilor nu pot funcţiona eficient în termeni de bici şi zăhărel, de recompensă şi pedeapsă, aşa cum şi-ar dori frustraţii de mai sus: răsplata vaccinării stă pur şi simplu în protecţia pe care o oferă persoanei vaccinate şi sistemului medical, nu în nişte privilegii sociale fixate arbitrar. După mai bine de un an de pandemie, electoratul e în majoritate sătul de coerciţie şi mult mai receptiv la nişte stimuli pozitivi decât la ameninţări şi interdicţii.

Maratoanele vaccinării şi punctele de vaccinare din maşină au arătat clar care e mentalitatea reală a oamenilor: când nu mai trebuie să depindă nici de platforma electronică, nici de programarea prin rude, angajaţi de la call center, medic de familie sau angajator, nici de ierarhia categoriilor cu prioritate la vaccinare şi când au la îndemână marca de vaccin percepută ca având cele mai puţine efecte adverse şi cel mai mare randament, oamenii capătă încredere şi vin să se vaccineze. Deja oricine ştie cel puţin o persoană care s-a vaccinat nu pentru că a convins-o propaganda autorităţilor sau pentru că nu a convins-o contrapropaganda antivacciniştilor, ci pur şi simplu fiindcă a văzut la rude sau prieteni cât de rău e să te îmbolnăveşti de Covid, iar asta e cea mai bună motivaţie de a merge la vaccinare. Iar când nu e asta, atunci e dorinţa de a merge în străinătate cu cât mai puţine restricţii. De a merge în străinătate însă, nu la concertul dat de primărie sau la meciul de pe stadionul local, pentru că românii acceptă întotdeauna mai uşor nişte restricţii impuse de alte ţări decât de propriul guvern.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici