Comisia Europeană lansează trei proceduri de infringement împotriva României

Conform unui comunicat, Comisia Europeană a cerut României să-şi pună toate normele naţionale în conformitate cu Directiva 2004/49/CE privind siguranţa căilor ferate, cererea vizând independenţa autorităţii de siguranţă şi a organismului de investigare.

Legislaţia ar fi trebuit să fie în vigoare încă din aprilie 2006. În februarie 2013, Comisia a declanşat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României în legătură cu această chestiune, iar joi CE a decis trimiterea unui infringement (aviz motivat - a doua etapă a acţiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor).

Comisia precizează că România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde. "Dacă România nu reacţionează în mod satisfăcător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în privinţa acestei chestiuni", se mai arată în comunicat.

Directiva 49 din 2004 vizează dezvoltarea unei abordări comune privind siguranţa căilor ferate, astfel încât toate reţelele feroviare comunitare să demonstreze în mod constant niveluri înalte de siguranţă, iar cetăţenii europeni să călătorească în siguranţă pe aceste reţele. Stabilirea unor cerinţe de siguranţă privind sistemul feroviar include gestionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii şi a funcţionării traficului, rolurile şi responsabilităţile întreprinderilor feroviare şi ale administratorilor de infrastructură, precum şi interacţiunea acestora. În plus, trebuie să se asigure un cadru comun de reglementare în domeniul siguranţei, reglementarea, gestionarea şi controlul siguranţei şi investigarea independentă a accidentelor.

O altă procedură de infringement se referă la tratamentul discriminatoriu aplicat de autorităţile de la Bucureşti în ceea ce priveşte impozitarea entităţilor juridice străine.

Comisia cere României să-şi modifice normele privind impozitarea veniturilor din dobânzi, deoarece acestea restricţionează prestarea liberă de servicii şi libera circulaţie a capitalurilor pe piaţa unică a UE. În prezent, entităţile juridice rezidente îşi pot deduce cheltuielile indirecte legate de generarea de venituri din dobânzi. Rezultatul este că se impozitează doar veniturile lor nete, precizează CE. Dar entităţile juridice stabilite într-un alt stat membru UE şi fără un sediu permanent în România nu pot beneficia de această deducere, fiind impozitate "mai împovărător pe baza veniturilor brute din dobânzi obţinute direct din România".

Comisia nu consideră că există "o justificare valabilă” pentru acest tratament diferit în ceea ce priveşte impozitarea şi consideră că acesta este discriminatoriu şi restricţionează libera circulaţie a serviciilor şi anunţă România că are la dispoziţie două luni să-şi modifice normele pentru a le pune în conformitate cu legislaţia UE, în caz contrar putând sesiza Curtea de Justiţie a UE.

Totodată, CE solicită "insistent" României, Lituaniei, Portugaliei şi Sloveniei să notifice implementarea deplină a Directivei privind administratorii de fonduri de investiţii alternative (2011/61/UE). Această directivă prevede norme de reglementare şi de supraveghere pentru administratorii de scheme de investiţii alternative adresate investitorilor profesionişti. Potrivit CE, obiectivul standardelor europene armonizate pentru administratorii de fonduri de investiţii alternative (AFIA) este sporirea transparenţei activităţilor AFIA şi a fondurilor pe care le gestionează aceştia, în beneficiul investitorilor şi al autorităţilor publice.

Până în prezent, aceste patru state nu au transpus pe deplin această directivă în legislaţia naţională, în pofida obligaţiei de a face acest lucru până la 22 iulie 2013, şi au două luni la dispoziţie pentru a face acest lucru, în urma infringementului lansat joi de Comisia Europeană.