Prima pagină » Economic » Interzicerea treptată a importurilor de gaze și petrol din Rusia, propusă de Comisia Europeană, a primit primul vot în Legislativul comunitar. Pașii până la implementare

Interzicerea treptată a importurilor de gaze și petrol din Rusia, propusă de Comisia Europeană, a primit primul vot în Legislativul comunitar. Pașii până la implementare

Eurodeputații din comisiile pentru industrie, cercetare și energie și cea pentru comerț internațional au dat un vot de susținere, joi, față de propunerea din iunie a Executivului european privind introducerea treptată de interdicții în cazul importurilor de gaze și petrol rusești în Uniunea Europeană.
Interzicerea treptată a importurilor de gaze și petrol din Rusia, propusă de Comisia Europeană, a primit primul vot în Legislativul comunitar. Pașii până la implementare
Sursa foto: Parlamentul European - caracter ilustrativ

Proiectul legislativ adoptat joi urmărește să protejeze interesele Uniunii de transformarea aprovizionării cu energie în arme de către Federația Rusă, a transmis, joi, Parlamentul European, printr-un comunicat de presă.

Astfel, comisiile pentru industrie, cercetare și energie și comerț internațional au aprobat proiecte de planuri de interzicere a importurilor de gaze naturale rusești – atât prin conducte, cât și prin gaze naturale lichefiate (GNL), începând cu 1 ianuarie 2026, cu excepții limitate pentru contractele pe termen scurt existente, până la 17 iunie 2026, și contractele pe termen lung, până la 1 ianuarie 2027, cu condiția ca acestea să fi fost încheiate înainte de 17 iunie 2025 și să rămână nemodificate.

Conform normelor propuse, operatorii din energie vor putea invoca „forța majoră” pentru a rezilia contractele de import de gaze rusești, deoarece interdicția obligatorie din punct de vedere juridic privind importurile ulterioare, așa cum este prevăzută de acest nou regulament, este definită în mod explicit ca un act suveran care nu se află sub controlul lor.

Deputații europeni propun interzicerea depozitării temporare a gazelor naturale de origine rusă în instalațiile UE începând cu 1 ianuarie 2026. În plus, pentru a elimina portițele legale și a atenua riscul de eludare, operatorii ar trebui să furnizeze autorităților vamale dovezi mai stricte și mai detaliate privind țara de producție a gazelor înainte de import sau depozitare, fiind necesară o autorizație prealabilă în funcție de originea gazelor naturale.

Interdicția privind importurilor de petrol, de asemenea, începând cu 2026

Deputații europeni doresc ca, de la aceeași dată, să interzică toate importurile de petrol rusesc, inclusiv produse petroliere provenite din țiței rusesc, solicitând în același timp autorizație vamală prealabilă și verificarea țării de producție pentru astfel de importuri.

În plus, potrivit comunicatului citat, proiectul de act normativ vizează în mod explicit riscurile de eludare – cum ar fi importurile redenumite, flotele din umbră și tranzitul prin țări terțe – prin impunerea certificării originii pentru conductele de petrol, a auditurilor trimestriale și a unei liste de terminale GNL cu risc ridicat, care urmează să fie gestionate de Comisie.

De asemenea, deputații europeni elimină clauza de revizuire care permite Comisiei să autorizeze o suspendare temporară a interdicției de import în situații care amenință securitatea energetică a UE. De asemenea, aceștia consolidează aplicarea acesteia prin introducerea de sancțiuni pentru încălcarea regulamentului.

„Marea majoritate a membrilor celor două comisii a votat pentru o poziție fermă de consolidare a eliminării importurilor de combustibili fosili din Rusia. Sunt impresionat de înțelegerea comună a necesității unei legislații eficiente care nu doar să interzică importurile de gaze și petrol rusesc în Uniunea Europeană, ci să fie și strictă în aplicare și să elimine portițele legale din propunerea Comisiei”, a declarat eurodeputatul principal din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda).

„Sprijinul aproape unanim îmi oferă un mandat puternic pentru negocierile cu Consiliul. Interzicerea combustibililor fosili ruși este o mare realizare pentru Uniunea Europeană și un punct de cotitură în politica energetică europeană. Am consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin includerea petrolului și a produselor aferente, prin încheierea contractelor pe termen lung cu un an mai devreme decât s-a propus, prin adăugarea de sancțiuni pentru nerespectare și prin eliminarea excepțiilor pentru țările fără ieșire la mare”, a declarat Inese Vaidere (PPE, Letonia), deputatul european principal al Comisiei pentru Comerț Internațional.

Ce urmează

Proiectul legislativ a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, 9 împotrivă și 1 abținere. Deputații europeni au votat, de asemenea, cu 84 de voturi pentru, 7 împotrivă și 1 abținere, pentru deschiderea negocierilor cu Președinția daneză a Consiliului. Plenul Parlamentului va fi notificat cu privire la decizie în cadrul următoarei sesiuni din 20-24 octombrie.

Regulamentul propus va urma procesul legislativ de codecizie, ceea ce înseamnă că va reveni Parlamentului European și Consiliului să îl adopte. Adoptarea în Consiliu va necesita majoritate calificată.

Potrivit oficialilor Parlamentului European, propunerea legislativă vine ca răspuns la utilizarea sistematică a resurselor energetice de către Rusia ca armă, un model documentat de-a lungul a aproape două decenii și care s-a intensificat odată cu invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.

„Rusia a încercat în repetate rânduri să ne șantajeze prin transformarea aprovizionării sale cu energie în arme. Am luat măsuri clare pentru a închide robinetul și a pune capăt definitiv erei combustibililor fosili ruși în Europa”, declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 17 iunie, la anunțarea propunerii.

Potrivit reprezentanților PE, invazia din 2022 a venit însoțită de manipulări deliberate suplimentare ale pieței, inclusiv de o supraîncărcare fără precedent de către Gazprom a instalațiilor de stocare din UE și de opriri bruște ale conductelor, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie de până la opt ori față de nivelurile de dinainte de criză.

Citește și