Consiliul Europei cere investigarea cazurilor de abuzuri grave împotriva persoanelor din instituţii

Nils Muiznieks, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a lansat raportul oficial făcut în urma vizitei de monitorizare efectuate în România, în perioada 31 martie - 4 aprilie, care a urmărit problematica drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a copiilor şi a romilor.

În raportul oficial se arată că izolarea persoanelor cu dizabilităţi în instituţii perpetuează stigmatizarea şi marginalizarea lor, cu încălcarea dreptului acestora de a trăi independent în comunitate, garantat prin articolul 19 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (UNCRPD). Potrivit acestui articol, România este obligată să adopte măsuri pentru a se asigura că persoanele cu dizabilităţi au acces efectiv la o serie de opţiuni în cadrul comunităţii, inclusiv la asistenţa personală necesară pentru a sprijini viaţa independentă şi integrarea în comunitate.

Comisarul subliniază importanţa de a asigura că existenţa unei dizabilităţi nu este tratată ca o justificare pentru privarea arbitrară de libertate şi că orice măsură privativă de libertate a persoanelor cu dizabilităţi respectă pe deplin articolul 5 din CEDO, aşa cum este interpretat de Curte.

Comisarul solicită în mod ferm autorităţilor române să se asigure că utilizarea coerciţiei împotriva persoanelor cu dizabilităţi nu încalcă în nicio situaţie interdicţia torturii sau a altor forme de rele tratamente, prevăzute la articolul 3 din CEDO.

De asemenea, se atrage în special atenţia asupra cazurilor raportate privind abuzuri grave comise împotriva persoanelor care trăiesc în instituţii.

"Acestea trebuie să fie investigate prompt şi eficient, iar persoanele responsabile trebuie să fie deferite justiţiei, în conformitate cu Orientările privind eliminarea impunităţii pentru încălcările grave ale drepturilor omului din 2011 ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei", se arată în raport.

Totodată, României i se recomandă să îşi îmbunătăţească legislaţia internă şi să introducă măsuri practice care să garanteze accesul efectiv al persoanelor cu dizabilităţi la toate procedurile legale care le privesc, inclusiv la cercetări şi la alte etape preliminare.

În acest context, comisarul atrage atenţia asupra liniei de acţiune nr. 12 privind protecţia juridică din Planul de acţiune pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi al Consiliului Europei şi solicită să se ia măsuri pentru ca persoanele care lucrează în cadrul justiţiei şi contribuie la administrarea acesteia, inclusiv funcţionarii însărcinaţi cu aplicarea legii, judecătorii, procurorii, experţii legişti şi alţi profesionişti sunt formaţi să recunoască persoanele cu dizabilităţi drept persoane cu capacitate juridică şi care au dreptul să îşi exercite drepturile în condiţii de egalitate cu celelalte persoane.

Reprezentantul Consiliului Europei subliniază faptul că "excluderea persoanelor cu dizabilităţi din societate pe parcursul întregii vieţi începe adesea cu excluderea lor din învăţământul de masă, care consolidează şi validează în continuare marginalizarea lor în etapele ulterioare ale vieţii acestora".

Nils Muiznieks solicită în mod ferm autorităţilor să elaboreze, cu implicarea activă a persoanelor cu dizabilităţi, un plan cuprinzător pentru înlocuirea instituţiilor cu servicii din cadrul comunităţii.

Autorităţilor române li se mai cere să închidă instituţiile rezidenţiale de tip vechi, să aloce resurse adecvate pentru dezvoltarea de alternative în cadrul comunităţii, dar şi să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că mediul fizic, precum şi toate serviciile deschise sau furnizate publicului, inclusiv transportul, informarea şi comunicarea sunt accesibile şi disponibile în mod efectiv pentru persoanele cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate cu celelalte persoane.

În raport, la capitolul de educaţie, situaţia educaţiei copiilor cu dizabilităţi din România este caracterizată prin "...lipsa dezvoltării personale şi a oricăror perspective de carieră pentru majoritatea copiilor înscrişi în programe speciale, (...) lipsa unor programe de intervenţie timpurie pentru copiii cu dizabilităţi (...), inexistenţa unui program de asigurare a tranziţiei copiilor cu dizabilităţi la maturitate şi viaţa independenta".

Reprezentantul Consiliului Europei cere României măsuri prin care să garanteze că dreptul la muncă este recunoscut persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv persoanelor care au dobândit dizabilitatea în timpul angajării, în condiţii de egalitate cu celelalte persoane.

În acest context, se recomandă încetarea utilizării oficiale a categoriei de "invaliditate" şi se solicită măsuri pentru a asigura accesul efectiv al persoanelor cu dizabilităţi la piaţa forţei de muncă publice şi private şi încurajarea angajării acestor persoane.

Comisarul mai solicită autorităţilor să adopte măsuri care să abordeze prejudecăţile societale faţă de persoanele cu dizabilităţi şi să promoveze un mediu incluziv care să conducă la integrarea deplină a acestor persoane în societate.