Consumul de energie termică, redus cu peste 25% în ultimii trei ani

Asociaţia Naţională a Prestatorilor de Servicii de Contorizare şi Calcul al Utilităţilor (ANPSC) a iniţiat, marţi, un dialog cu presa în scopul informării corecte privind sistemul de contorizare individuală şi al identificării unor soluţii pentru scăderea de energie termică.

Potrivit datelor deţinute de membrii ANPSC, consumul mediu de energie termică a fost redus cu peste 25 la sută în perioada 2006 - 2007 faţă de 2003 - 2004.

"Dacă în urmă cu patru ani, consumul mediu anual pe apartament convenţional era de 10,84 gigacalorii, anul trecut - conform datelor statistice - consumul a fost redus la 8 Gcal, ceea ce confirmă eficienţa sistemului de contorizare individuală, verificat deja în Europa de milioane de clienţi", arată Marius Leucuţia, director general Ista România şi preşedinte ANPSC într-un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Sistemul de contorizare individuală a fost introdus în România în anul 1995, acoperind în prezent 42 la sută din totalul locuinţelor branşate la sistemul de încălzire centralizat, dar şi la imobilele unde există sistem de încălzire propriu comun (centrala de bloc), precizează ANPSC.

Potrivit ANPSC, în Bucureşti, în ianuarie 2004, consumul de energie termică mediu pe un apartament convenţional a fost de 1,77 gigacalorii, iar în ianuarie 2008 consumul s-a redus la 1,37 gigacalorii în condiţii similare de temperatură.

Costurile energiei termice sunt stabilite la nivel local de fiecare furnizor şi aprobate de autoritatea de reglementare competentă.

Potrivit ANPSC, deşi tehnologia de contorizare individuală şi de calcul al utilităţilor este de ultimă generaţie, costurile finale ale facturilor depind de reglementările privind furnizarea energiei termice şi preţul stabilit pe gigacalorie.

În România, sistemul de contorizare se confruntă cu o serie de probleme la nivel local, ceea ce face ca, în unele cazuri, orice efort de control al consumului individual să nu se regăsească în valoarea facturilor la energie termică, precizează sursa citată.

"Cauzele care pot determina o dereglare a sistemului rămân în continuare lipsa reglajelor de presiune şi temperatură la nivelul furnizorilor de agent termic, lipsa investiţiilor în echilibrări hidraulice şi cota de părţi comune stabilită arbitrar în cadrul unui imobil", precizează Marius Leucuţia.