Copiii și noul front al extremismului. Cum ajung adolescenții să fie radicalizați pe internet și ce face România prin Previsio 2

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Atunci când te aștepți mai puțin, copilul tău poate deveni victima unui grup periculos, care a pândit în mod atent fiecare mișcare a adolescentului care stătea singur în camera lui, în fața laptopului, fără activitate, fără obiceiuri greșite. Este un copil care nu se află într-un anturaj dubios, nu bea, nu fumează, nu consumă substanțe interzise. Dar există un aspect care îl deosebește de ceilalți copii. Este singur, este vulnerabil, are nevoie de atenție și de înțelegere.

În acele ore, cineva îi poate scrie. O persoană răbdătoare, care știe cum să vorbească unui adolescent aflat la pubertate și cum să îl facă să simtă că, în sfârșit, cineva îl înțelege. Îi oferă un grup în care să se simtă acceptat, un scop și explicații pentru lucrurile care nu îi merg în viață.

Peste 100 de pisici salvate în Sectorul 2. Imagini cu animalele surprinse de salvatori

Patru din zece britanici cred că musulmanii nu se pot integra în societate. Un raport avertizează asupra unei crize sociale

Treptat, persoana aceea străină îi poate schimba modul în care privește lumea și îi poate transforma frustrările în ură față de anumite categorii de oameni. În timp, adolescentul care voia doar să nu se mai simtă singur poate ajunge să creadă că violența este o soluție.

Procesul acesta se numește „radicalizare”, iar Serviciul Român de Informații (SRI) încearcă să îl combată printr-un nou proiect, Previsio 2. Programul continuă un demers început anterior în școli și atrage atenția asupra unui fenomen care a devenit tot mai vizibil în Europa și Statele Unite.

Documentul de prezentare al proiectului include mai multe cazuri de tineri radicalizați în ultimii ani și prezintă toată lista de riscuri grave ale unui asemenea fenomen. Pericolul apare atât în situațiile în care procesul de radicalizare ajunge până la terorism, cât și în viteza cu care ideologiile extremiste se răspândesc, în special prin internet.

Ce înseamnă radicalizarea

Termenul „radicalizare” poate părea abstract, însă acesta este, în esență, un proces prin care o persoană ajunge treptat să adopte convingeri și ideologii extremiste. Lumea este împărțită în „noi” și „ei”, anumite categorii de oameni sunt transformate în dușmani, iar în formele cele mai grave violența ajunge să fie prezentată drept o soluție acceptabilă.

Procesul nu se produce peste noapte. Nicidecum. Este o evoluție treptată, iar internetul este mediul toxic care poate accelera foarte mult această transformare. Platformele online, rețelele sociale și comunitățile de gaming le permit unor adolescenți să intre în contact cu persoane și ideologii pe care, în mod normal, nu le-ar întâlni în viața de zi cu zi.

Pentru a înțelege de ce fenomenul este tratat tot mai serios și de ce România investește într-un astfel de proiect, situația din alte state oferă câteva semnale importante. Unul dintre ele vine din Marea Britanie.

În octombrie 2025, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a prezentat discursul său anual despre principalele amenințări la adresa securității. În partea dedicată tinerilor, acesta a spus că internetul poate deveni un spațiu în care ideologiile extremiste ajung la persoanele cele mai vulnerabile.

„Terorismul se cuibărește în colțurile sordide ale internetului, acolo unde ideologiile otrăvitoare, de orice fel, se întâlnesc cu vieți individuale volatile, deseori haotice.”, a precizat acesta.

Ken McCallum a prezentat și o cifră care arată cât de mult a coborât vârsta persoanelor implicate în astfel de cazuri. Unul din cinci dintre cele 232 de arestări pentru terorism înregistrate în Marea Britanie în anul precedent a vizat copii cu vârsta sub 17 ani.

Un lucru extrem de interesant este că aceste situații se aplică mai ales copiilor și adolescenților dintr-o țară europeană stabilă, nu celor care provin dintr-o zonă aflată în război sau într-o regiune cu instabilitate majoră.

Radicalizarea începe tot mai devreme

Este o situație care afectează tinerii din ce în ce mai mult la nivel mondial. O analiză publicată în iunie 2025 de Combating Terrorism Center de la West Point a analizat 44 de minori care, începând din 2022, au planificat atacuri teroriste jihadiste în Europa, dar au fost arestați înainte de a putea trece la acțiune.

Autorii analizei au spus că există tendința aceasta asupra noii generații, care va ajunge în cele din urmă să fie radicalizată în principal în mediul online.

Studiul face referire și la un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) din ianuarie 2024. Documentul respectiv menționa cazul unei rețele conduse de doi minori în Spania, care ar fi radicalizat peste 50 de alți minori prin intermediul unor platforme de comunicare folosite în comunitățile de jocuri video. Rețeaua a fost ulterior destructurată.

Vârstele din unele dintre cazurile analizate sunt și mai îngrijorătoare.

În 2022, cercetătorii de la GNET au documentat cazurile a doi copii de numai 12 ani care au fost radicalizați prin intermediul platformelor de gaming. Unul dintre ei ajunsese la o etapă incipientă a extremismului de dreapta, dar, în același timp, celălalt ajunsese într-un stadiu mult mai avansat.

În cazul acestuia din urmă, procesul de radicalizare a inclus chiar redactarea și publicarea unui manifest terorist și amenințarea cu un atac terorist.

Astfel de cazuri arată de ce radicalizarea online a minorilor a devenit o problemă de securitate și nu mai poate fi privită doar ca un fenomen izolat din mediul virtual.

Pentru un adolescent care este vulnerabil și se simte singur, internetul poate deveni locul în care întâlnește persoane care îi exploatează frustrările, îi oferă o identitate și îl împing, treptat, către ideologii extremiste.

Europol avertizează că grupările de crimă organizată folosesc rețelele sociale pentru a recruta adolescenți

Un caz asemănător în care recrutarea copiilor a avut loc pe internet, prin intermediul rețelelor de socializare, a avut loc și în Stockholm. Într-o suburbie din capitala Suediei, un tânăr îmbrăcat în negru a apărut într-o noapte de iarnă. Avea un pistol asupra lui și s-a apropiat de Murad Abdelkader, un student de 20 de ani care se întorcea acasă după o tură de lucru la McDonald’s.

Atacatorul a început să tragă în timp ce se apropia de victimă. A continuat să tragă de mai multe ori, iar ultimul glonț l-a tras în capul tânărului, care era deja căzut la pământ și nu se mai putea apăra, relatează BBC.

Cel care a apăsat pe trăgaci era Atilla Azimov, un adolescent în vârstă de 18 ani. În acea noapte din februarie anul trecut, el a ucis însă persoana greșită.

Atilla Azimov fusese recrutat pentru bani de Rețeaua Foxtrot, o grupare de crimă organizată cu legături cu regimul iranian. Gruparea a devenit cunoscută pentru ceea ce este numit „violență ca serviciu” (VaaS), prin care atacurile sunt comandate și executate de persoane recrutate special pentru astfel de misiuni.

Din 2022, Rețeaua Foxtrot este considerată responsabilă pentru aproximativ 35 de crime, dar și pentru mai multe atacuri și tentative de atac împotriva unor ținte israeliene din Europa. Două dintre aceste operațiuni au implicat explozibili și grenade de mână.

Una dintre metodele folosite de grupare este recrutarea adolescenților, cărora li se oferă bani pentru a comite atacurile, potrivit aceleiași surse. În multe cazuri, însă, aceștia ajung să fie prinși de autorități, ceea ce înseamnă că gruparea nu mai trebuie să își plătească executorii.

Potrivit Grupului Operațional de Lucru (OTF) GRIMM, format de Europol pentru a combate acest fenomen, adolescenții sunt recrutați în special prin intermediul rețelelor de socializare, așa cum a fost și în cazurile anterior menționate.

După recrutare, aceștia primesc instrucțiuni într-un mod „gamificat”, inspirat de mecanismele jocurilor pe calculator.

Andy Kraag, șeful Centrului European pentru Criminalitate Gravă și Organizată din cadrul Europol, descrie această strategie drept „externalizarea calculată a crimei” către tineri vulnerabili.

Ce propune Previsio 2

România încearcă, prin proiectul Previsio 2, să pună bazele unui mecanism care să sprijine tinerii care se pot afla în astfel de situații periculoase. Documentul proiectului menționează nevoia unei îmbunătățiri a cooperării dintre școli, structurile MAI și ANP, astfel încât acestea să poată dezvolta mecanisme locale coerente pentru prevenirea radicalizării.

Demersul este susținut și la nivel european. În 2024, Comisia Europeană a lansat Centrul de cunoaștere al UE pentru prevenirea radicalizării (EUKH), o platformă de colaborare destinată statelor membre care urmărește să sprijine eforturile de prevenire a radicalizării și terorismului.

Previsio 2 nu se limitează însă la intenții. Datele menționate sunt foarte clare.

Proiectul are un grup-țintă de 670 de persoane, potrivit documentului de prezentare. Este vorba despre 350 de cadre didactice și consilieri școlari din București și Ilfov, 120 de angajați ai structurilor de siguranță școlară din Poliție și 200 de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, care au atribuții în educarea și reintegrarea minorilor aflați deja în conflict cu legea.

Scopul este ca informațiile și metodele dobândite în cadrul programului să nu rămână doar la nivelul celor 670 de participanți. Cunoștințele ar urma să fie transmise mai departe prin persoanele instruite și prin site-ul dedicat proiectului, astfel încât să ajungă la întregul sistem de învățământ preuniversitar.