CSM: La modul generic, concluziile raportului MCV nu pot fi calificate ca fiind pozitive

"Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) constată că, la modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condiţiile în care Comisia a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referinţă este îndeplinit în mod satisfăcător, deşi progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcţie, invitând România să pună în aplicare acţiunile necesare şi să îndeplinească toate recomandările urmând ca, către sfârşitul anului 2018, să fie publicat un nou raport privind progresele înregistrate", se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), remis miercuri seară MEDIAFAX.

Magistraţii transmit că, la nivelul Direcţiei de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale şi Programe din cadrul CSM, va fi făcută o analiză detaliată a raportului, precum şi un proiect de plan de măsuri, care vor fi supuse atenţiei Comisiei. Ulterior, raportul va fi analizat şi discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi adoptate şi publicate măsurile ce se impun.

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii spune că a mai remarcat o serie de aspecte relevante menţionate în cuprinsul raportului cu privire la faptul că reforma ce trebuia să aibă loc în cursul anului 2017 nu a mai avut loc, fiind încetinit astfel ritmul implementării unora dintre recomandări, existând chiar riscul redeschiderii altora care au fost considerate ca închise prin raportul din ianuarie 2017, atacurile şi punerea la îndoială a independenţei justiţiei constituind un motiv de îngrijorare.

Referitor la propria activitate, CSM consideră că raportul poate fi apreciat ca fiind unul pozitiv cu observaţii, întrucât reflectă progresele realizate de pe parcursul acestui an în vederea îndeplinirii recomandărilor formulate prin raportul anterior, publicat la începutul anului.

"În cuprinsul raportului se precizează că, în noua sa componenţă, Consiliul Superior al Magistraturii «a demonstrat că este pregătit să ia decizii dificile prin avizele negative emise cu privire la Ordonanţa Guvernului din februarie şi respectiv cu privire la modificările aduse legilor justiţiei în septembrie şi noiembrie», apreciindu-se că noul Consiliul «şi-a îndeplinit sarcinile şi a demonstrat soliditatea şi rezilienţa instituţiei» ", mai precizează CSM.

Comisia Europeană a recomandat României aplicarea codurilor de conduită privind membrii Parlamentului şi ai Guvernului care critică sistemul judiciar. Un exemplu dat în raportul MCV este ca atunci când un politician a afectat sistemul prin declaraţii, să se ia măsuri în Parlament. Experţii Comisiei Europene se referă la criticile la adresa sistemului judiciar care ar necesita măsuri instituţionale, făcând referire la recomandarea existenţei unui cod de conduită pentru parlamentari care ar include dispoziţii referitoare la respectarea independenţei sistemului judiciar.

"Parlamentul a adoptat un cod de conduită la 11 octombrie 2017. Includerea unei dispoziţii generale cu privire la respectarea separării puterilor este o măsură pozitivă. Deşi nu a dat curs recomandării Comisiei de a face trimitere în mod specific la independenţa sistemului judiciar, prin punerea în aplicare a codului s-ar putea obţine acelaşi efect în moduri diferite. Prin urmare, următorul pas va fi de a vedea modul în care codul are un efect practic în ceea ce priveşte definirea acţiunilor care ar depăşi limitele stabilite de acesta şi a măsurilor care se iau în cazul în care aceste limite sunt depăşite", se menţionează în raportul MCV.

Comisia Europeană a dat şi un exemplu: "Ar fi de aşteptat ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declaraţiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acţiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat codul".