Cum sunt utilizate bacteriile pentru a transforma dioxidul de carbon din aer în poliester

Pe măsură ce schimbările climatice avansează, oamenii de ştiinţă din întreaga lume continuă să caute modalităţi atât de prevenire a emisiilor, cât şi de „curăţare” a emisiilor din aer.
Astfel, cercetătorii coreeni au analizat posibilitatea de a folosi Cupriavidus necator, o bacterie, pentru a extrage dioxidul de carbon din aer şi a-l folosi apoi la fabricarea unui tip de poliester.

268 afișări

Imaginea articolului Cum sunt utilizate bacteriile pentru a transforma dioxidul de carbon din aer în poliester

FOTO Jinkyu Lim

O echipă de ingineri specializaţi în Chimie de la Korea Advanced Institute of Science and Technology a dezvoltat o modalitate scalabilă de a folosi bacteriile pentru a transforma CO2 din aer într-un poliester. În lucrarea lor, publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences, grupul de experţi descrie tehnica lor şi schiţează performanţele acesteia atunci când a fost testată pe o perioadă de câteva ore.

Cercetările anterioare au arătat că bacteria Cupriavidus necator poate absorbi CO2 şi îl poate folosi pentru a produce anumite tipuri de materiale plastice biodegradabile. Însă procesul poate fi realizat doar în loturi, din cauză că se utilizează energie electrică pentru a porni procesul - produsele secundare toxice se acumulează şi ucid bacteriile, iar asta împiedică extinderea procesului. În acest nou efort, echipa de cercetare din Coreea a depăşit această problemă.

Soluţia a constat în adăugarea unei membrane sintetice la începutul procesului, care separă bacteriile de produsele secundare toxice, iar asta a dus la un proces dublu: pe de o parte,reacţiile chimice pregătesc CO2 pentru fermentare, în timp ce ingredientele necesare „stau” în aşteptare şi nu mai sunt distruse. Membrana sintetică a permis apoi ca ingredientele să „curgă” încet spre bacterii, rezultând bucăţi de poli-3-hidroxibutirat (PHB), un polimer termoplastic cu proprietăţi fizice similare cu cele ale unor polimeri derivaţi din petrol, cum ar fi polipropilena.

Echipa de cercetători a grăbit apoi procesul, care a presupus îndepărtarea periodică a bacteriilor şi adăugarea de probe proaspete goale, timp de 18 zile. Specialiştii au constatat că procesul a funcţionat conform planului şi, de asemenea, a produs 11,5 mg de PHB pe oră.

Cercetătorii notează că procesul necesită în continuare energie electrică, dar, deoarece este mult mai eficient decât alte metode, costul de conversie a CO2 în poliester a fost mult mai ieftin. De asemenea, ei notează că procesul poate fi extins cu uşurinţă.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Citește pe alephnews.ro: ChatGPT, acuzat de doi avocați că i-a „mințit” să includă cercetări fictive într-o anchetă: „Nu știa că ar putea inventa cazuri”

Citește pe www.zf.ro: În Ucraina sunt aruncate în aer baraje hidrotehnice şi conducte de amoniac, în România se pregăteşte listarea la Bursă a Hidroelectrica. Orice evaluare sub 20 miliarde de euro a Hidroelectrica ar însemna o depreciere a activelor întregii ţări

Citește pe www.zf.ro: Sectorul de joburi din România care explodează total. ”Va trage cu el chiar şi sistemul public”

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: bacterii,; co2,; dioxid de carbon,; coreea

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.