Curtea Constituţională dezbate astăzi sesizările ÎCCJ şi PNL privind modificările aduse legilor Justiţiei

Astfel, judecătorii CCR sunt aşteptaţi să se pronunţe asupra a şase dosare, în condiţiile în care modificările aduse celor trei legi ale Justiţiei - Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM – au fost atacate atât de ÎCCJ, cât şi de PNL.

În ceea ce priveşte modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ÎCCJ consideră că se încalcă 14 prevederi constituţionale.

„Din totalul de 133 de judecători în funcţie, au fost prezenţi 89 de judecători. În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, având în vedere încălcarea următoarelor dispoziţii din Constituţia României: art. 1 alin. 4 privind separaţia puterilor în stat, art. 1 alin. 5 în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea legii, art. 16 alin. 1 privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art.21 privind liberul acces la justiţie, art. 40 privind dreptul la muncă, art. 52 în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, art. 53 în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii de restrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, art. 124 privind înfăptuiea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 26 privind instanţele judecătoreşti, art 129 privind folosirea căilor de atac şi art 133 şi art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 147 (…) privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, se menţionează în hotărârea ÎCCJ.

A doua zi după ce a atacat la CCR modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor, ÎCCJ a depus o nouă sesizare, referitoare la modificările aduse celorlalte două legi.

"Vineri, 22 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au întrunit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au adoptat Hotărârea nr. 3 din 22 decembrie 2017, prin care au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", se arată într-un comunicat al ÎCCJ.

În ceea ce priveşte sesizarea depusă de PNL la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, formaţiunea liberală critică faptul că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului autonomiei Camerelor Parlamentului, principiul bicameralismului, dreptul de iniţativa legislativă, regulamentele parlamentare, dispoziţiile referitoare la interzicerea paralelismului şi normele de tehnică legislativă.

Sesizarea PNL împotriva modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară vizează încălcarea dreptului la iniţiativă al parlamentarilor, încălcarea autonomiei Camerelor Parlamentului, înfiinţarea secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor şi eliminarea avizului conform al CSM.

În privinţa modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, PNL critică existenţa unor vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire al procedura de alegere a conducerii CSM, fiind reclamată şi încălcarea principiului autonomiei celor două Camere.