Curtea de Apel: Promisiunea de atribuire a unei lucrări nu indică faptul că Petcu urma să comită o infracţiune

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că "promisiunea de atribuire a unei lucrări nu poate duce la concluzia că liderul sidical Marius Petcu şi-a luat angajamentul ca, pe viitor, să comită o infracţiune de luare de mită", iar verificările facturilor de către procuror nu necesită arestarea acuzatului.

40 afișări
Imaginea articolului Curtea de Apel: Promisiunea de atribuire a unei lucrări nu indică faptul că Petcu urma să comită o infracţiune

Curtea de Apel: Promisiunea de atribuire a unei lucrări nu indică faptul că Petcu urma să comită o infracţiune (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

CAB reţine - în motivarea deciziei sale privindu-l pe preşedintelui CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, de a fi cercetat în stare de libertate - că în cauză, "există indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 68/1 din Codul de procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, având în vedere probele administrate pe parcursul urmăririi penale până în prezent, relevante, în acest sens, fiind: declaraţiile inculpatului, date, în această calitate, dar şi în calitate de învinuit; denunţul din 16 februarie 2011 formulat de numitul Petre Dorin Scrieciu, dar şi depoziţia acestuia, dată, în calitate de martor, la 24 martie 2011; procesele verbale de redare a dialogurilor ambientale dintre S.P. şi P. M.G. din 1 martie 2011 şi din 24 martie 2011; procesul-verbal de redare a conţinutului convorbirilor telefonice purtate, între cei doi, în datele de 1 februarie 2011, 14 martie 2011 şi 17 martie 2011; planşe foto ce conţin imagini din data de 24 martie 2011, referitoare la activitatea inculpatului Petcu, precum şi procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 24 martie 2011".

Curtea constată, însă, că, în cauză, nu sunt întrunite cerinţele art. 148 alin. 1 lit. c şi f din Codul de procedură penală.

Potrivit art. 148 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală, măsura arestării preventive poate fi luată dacă există date că inculpatul pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

"Or, motivul invocat de procuror, referitor la acordul, de principiu, pe care şi l-ar fi dat inculpatul, în sensul că, urmează a atribui o lucrare similară, pentru care va primi un comision, sub formă de mită, nu poate constitui, în opinia Curţii, un indiciu că Petcu Marius Grigore pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie. Curtea apreciază că promisiunea de atribuire a unei lucrări nu poate duce la concluzia că inculpatul şi-a luat angajamentul ca, pe viitor, să comită o infracţiune de luare de mită", motivează judecătorul CAB decizia în cazul preşedintelui CNSLR-Frăţia şi liderul Federaţiei Sanitas, Marius Petcu.

Totodată, instanţa apreciază că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 148 alin. 1 lit. f teza a II-a din Codul de procedură penală. "Evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică, pe care l-ar prezenta, lăsarea în libertate a inculpatului, se bazează pe criterii obiective, or, în aplicarea art. 5 din CEDO, dispoziţiile art. 136 alin. 8 din Codul de procedură penală stabilesc, cu titlu general, criteriile de alegere a măsurii preventive ce constituie şi criterii de apreciere a pericolului concret pentru ordinea publică", arată CAB.

Astfel, conform art. 136 alin. 8 din Codul de procedură penală, alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura, explică Curtea.

"Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţele interne trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, atunci când analizează necesitatea arestării preventive a unui acuzat şi orice menţinere în arest preventiv a unui acuzat, chiar şi pentru o scurtă perioadă, trebuie justificată, în mod convingător, de către autorităţi", susţine judecătorul.

Curtea reţine că pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie actual, în sensul de a impune, ca necesară, privarea, de îndată, de libertate, a unei persoane.

Din această perspectivă, Curtea constată că nu există motive rezonabile şi suficiente pentru a considera că, lăsat în libertate, inculpatul va comite alte fapte prevăzute de legea penală. Previziunea asupra atitudinii viitoare a inculpatului trebuie raportată unor criterii obiective, deoarece, în caz contrar, s-ar ajunge la o concluzie arbitrară, aşa încât, orice persoană suspectată de comiterea unei fapte de natură penală ar fi considerată ca prezentând pericolul de a săvârşi, din nou, asemenea fapte şi ar fi plasată, implicit, în detenţie preventivă, ajungându-se, astfel, la o anticipare a pedepsei.

"Parchetul a susţinut, în motivarea propunerii formulate, gradul de pericol social deosebit de grav al faptelor, ce relevă, implicit, existenţa pericolului public, dar şi împrejurarea că fapta inculpatului tulbură, profund şi grav, ordinea publică. Or, aşa cum rezultă din prevederile art. 136 alin. 8 din Codul de procedură penală, gravitatea faptelor nu reprezintă unicul criteriu de apreciere asupra necesităţii arestării preventive", arată judecătorul.

De asemenea, Curtea constată că arestarea preventivă nu poate fi justificată de raţiuni privind rezonanţa socială negativă a faptelor şi reacţia opiniei publice, deoarece, aceasta din urmă nu reprezintă un temei, absolut, pentru lipsirea, de libertate, a unei persoane, fiind acceptată, în circumstanţe excepţionale şi în măsura în care se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze, indubitabil, că punerea în libertate a inculpatului tulbură, în mod real, opinia publică (cauza Letellier contra Franţei).

Detenţia preventivă nu se justifică decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerinţă de interes public care prevalează, în ciuda prezumţiei de nevinovăţie, asupra regulii de respectare a libertăţii individuale stabilite la art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (cauza McKay contra Regatului Unit), mai indică judecătorul.

Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere faptul că, în cauză, nu s-a făcut dovada că inculpatul se va sustrage sau că va impieta ori va influenţa buna desfăşurare a urmăririi penale ori a procesului penal,

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, Curtea va ţine seama de vârsta acestuia, de împrejurarea că acesta este căsătorit, are trei copii, nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, dar şi de poziţia sa de lider sindical, având calitatea de preşedinte al Federaţiei Sanitas.

De asemenea, Curtea reţine că verificările şi constatările, ce urmează a le efectua procurorul, referitoare la facturile fiscale ridicate, nu necesită prezenţa inculpatului şi nici arestarea sa preventivă.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că nu există motive care să justifice privarea de libertate a inculpatului.

Având în vedere scopul măsurilor preventive, prevăzut de art. 136 alin. 1 din Codul de procedură penală, dar şi obligaţia de a lua în considerare situaţia individuală a fiecărui inculpat în parte şi de a ţine seama de posibilitatea de a aplica măsuri alternative arestării preventive, constatând îndeplinite cerinţele art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea apreciază că, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, este suficientă luarea unei măsuri restrictive de libertate, cu impunerea unor obligaţii stricte.

"Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 1491 alin. 9 din Codul de procedură penală, va respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului Petcu Marius Grigore", notează judecătorul.

Curtea a luat faţă de inculpatul Petcu măsura obligării de a nu părăsi ţara, fără încuviinţarea instanţei de judecată, pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data punerii efective în libertate.

Conform art. 145 alin. 11 şi 12 din Codul de procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele îndatoriri: să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la Poliţia Municipiului Bucureşti - Sector 4, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme; să nu comunice, direct sau indirect, cu martorii din prezenta cauză.

În seara de 25 martie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti a decis cercetarea în libertate a liderului CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, prins de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie luând mită 40.000 de euro, o parte din banii ceruţi unui om de afaceri pentru ca firma acestuia să execute lucrările la un centru pentru sindicate din Snagov.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori, în perioada anilor 2009-2010, Marius Grigore Petcu, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, a primit de la directorul unei societăţi comerciale aproximativ 20.000 de euro lunar, reprezentând circa 20 la sută din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate, pentru a atribui acestei firme un contract de execuţie lucrări.

Contractul are ca obiect executarea obiectivului "Centrul de educaţie, perfecţionare şi recreere - Snagov", preţul negociat al contractului fiind de 9.234.570 de lei, fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 de lei, fără TVA, notează procurorii în documentul citat.

De asemenea, în 1 februarie 2011, Marius Petcu a primit, prin intermediar, un imobil tip vilă situat în staţiunea Predeal în valoare de circa 200.000 euro.

"Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranşe din mită neplătite încă, aferente lunilor următoare, sau de a facilita obţinerea de către aceeaşi firmă a unei lucrări viitoare", au precizat procurorii anticorupţie.

Cei 40.000 de euro primiţi de Petcu în 24 martie, când a fost prins în flagrant delict reprezentau tranşele aferente lunilor ianuarie şi februarie 2011.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici