Directorul institutului "Victor Babeş": Terapia cu celule stem, o afacere de peste 7 miliarde de dolari, dar nu există niciun vindecat

Terapia cu celule stem este o afacere de peste şapte miliarde de dolari, din care 3,6 miliarde investiţi în cercetare şi 3,7 miliarde în terapie, dar în care, până acum, nu avem niciun singur pacient vindecat, a declarat academicianul Laurenţiu M. Popescu, directorul institutului "Victor Babeş".

4212 afişări
Imaginea articolului Directorul institutului "Victor Babeş": Terapia cu celule stem, o afacere de peste 7 miliarde de dolari, dar nu există niciun vindecat

Medic: Terapia cu celule stem, o afacere de peste 7 mld. de dolari, dar nu există niciun vindecat (Imagine: Mediafax Foto-AFP)

Popescu a subliniat, la Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie, desfăşurată la Eforie Nord, că dominantă în neurologie, în acest moment, este cum să fie restaurată funcţia pierdută ca urmare a unor boli sau leziuni. "Altfel zis, cum s-ar putea repara sau regenera asemenea organe, cum ar fi creierul, nervii, inima, ficatul, plămânii. Toată lumea ştie că este o excitaţie internaţională în legătura cu folosirea celulelor stem. Dar, ca să fiu foarte sincer, nimeni nu ştie destinaţia lor medicală. Mie îmi place să spun că avem de-a face cu o dogmă. Orice reparare se face cu celule stem. Numai că sute, ca să nu spun mii de studii, inclusiv trialuri clinice făcute de cele mai înalte foruri, cele mai prestigioase facultăţi, demonstrează că suntem departe de a face terapie cu celule stem. Suntem între speranţă şi incertitudine. S-au alocat 3,6 miliarde de dolari în cercetare şi 3,7 miliarde de dolari pentru terapia cu celule stem (la nivel mondial - n.r.). Este, deci, o afacere de peste şapte miliarde de dolari. Aş vrea să-mi arate şi mie cineva o persoană cu fractură de coloană sau infarct care a fost vindecată cu celule stem. Una singură", a spus academicianul.

Tot directorul general al Institutului Naţional de Patologie "Victor Babeş" susţine că injectarea de celule stem pure nu va rezolva niciodată nicio boală şi pledează pentru folosirea tandemului celule stem - telocite.

"În problema restaurării, regenerării, indiferent despre ce tip de ţesut este vorba, trebuie renunţat la această dogmă - celule stem pure. Injectarea de celule stem pure, îmi iau răspunderea în faţa dumneavoastră să spun, nu va rezolva niciodată nicio boală. Pentru că celulele stem trăiesc în organismul uman sau animal în nişte spaţii, în nişte camere speciale, unde ele au un mediu ambiant extrem de complicat, sunt înconjurate, învăluite de telocite, de asemenea, de proteinele din spaţiul extracelular, au contact cu vasele sanguine şi primesc informaţii nervoase. Ce vrem noi să facem? Smulgem o celulă stem de undeva, o purificăm şi o injectăm şi cerem acelei celule să ştie unde să se ducă. Dar ea nu are nicio informaţie ca să găsească locul unde trebuie să se ducă. Apoi, ea trebuie să primească un semnal prin care să se dividă într-o celulă a organului respectiv şi o nouă celulă stem", a explicat Laurenţiu M. Popescu, precizând că celulele stem nu trebuie să mai fie considerate "actori de Hollywood" care rezolvă orice.

Potrivit academicianului, în ceea ce priveşte infarctul - cauză majoră a deceselor în întreaga lume -, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac.

"Recent, la Lugano, în Elveţia, avut loc a patra Conferinţă de Celule Stem, unde am vorbit despre raportul dintre telocite şi celulele stem. În cadrul aceluiaşi eveniment am prezentat lucrarea 'Telocite şi celule stem în tratamentul infarctului miocardic experimental', realizată alături de Cătălin G. Manole şi Mihaela Gherghiceanu, pentru care am primit premiul I. Această lucrare prezintă date vizuale suplimentare fără echivoc referitoare la comunicarea dintre telocite şi celulele stem transplantate într-o inimă care a suferit infarct miocardic. Acest lucru poate reprezenta temelia unei noi abordări a terapiei celulare cardiace", a precizat el.

În prezent, telocitele, considerate celule capabile să repare ţesuturi, sunt recunoscute în peste 40 de laboratoare din toată lumea. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt China, Germania, Belgia, Italia, SUA, Spania şi Singapore. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou (China), unde a fost şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant cu telocite pe şoareci.

Cele mai recente cercetări au evidenţiat rolul decisiv pe care telocitele îl au în regenerarea hepatică.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici