DOSAR MEDIAFAX: Mii de copii încep şcoala în clădiri care stau să cadă. Pentru unii, şcoala e un canton silvic. Situaţia pe judeţe a unităţilor de învăţământ

GORJ

Cel puţin trei sferturi din cele aproape 150 de unităţi şcolare din judeţul Gorj sunt autorizate sanitare, iar restul aşteaptă să primească autorizaţiile în perioada rămasă până la începerea anului şcolar, a precizat, pentru MEDIAFAX, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Mădălina Ciolocoi. Aceasta face parte dintr-o comisie mixtă formată din reprezentanţii mai multor autorităţi implicate în procesul de autorizare sanitară a şcolilor, membrii acesteia deplasându-se în teritoriu în ultimele zile, pentru a verifica condiţiile în care va începe anul şcolar.

Ciolocoi apreciază că foarte puţine unităţi de învăţământ vor avea probleme cu autorizarea, neacordarea avizelor sanitare fiind pusă pe lipsa apei curente sau a canalizării în unele localităţi rurale.

"Doar 4% din copii vor începe anul şcolar în spaţii neautorizate sanitar nici măcar provizoriu. Din iunie se lucrează la acest program de autorizare şi i-am trezit pe directorii de şcoli încă de atunci la realitate. E adevărat că încă mai sunt unii care acum descoperă că va începe şcoala deşi şcolile pe care ei le conduc au, de regulă, condiţiile pentru a fi autorizate fără probleme”, menţionează vicepreşedintele CJ Gorj.

Mădălina Ciolocoi a mai spus că în timpul inspecţiilor în teritoriu nu a întâlnit şcoli care să nu fi fost igienizate sau la care lucrările de acest gen să nu fie în curs şi că singura şcoală care ar putea să nu îşi deschidă porţile este dintr-un sat al comunei Slivileşti.

"E o grădiniţă şi o clasă de ciclu primar, iar primarul spune că toată clădirea e construită pe o zonă mlăştinoasă, iar dumnealui nu mai trimite anul acesta copii acolo. Aici vom vedea în cele din urmă ce decizie vom lua pentru că până că şcoala e de ani buni pe acel teren, nu e ridicată acum", a precizat vicepreşedintele CJ Gorj.

Primarul localităţii Slivileşti, Sorin Bucurescu, a declarat, pentru MEDIAFAX , că va transfera elevii de la şcoala respectivă la şcoala principală din comună şi că a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean o precizare în scris despre planurile de şcolarizare din următorii ani pentru unitatea respectivă de învăţământ, pentru a vedea dacă solicită sau nu fonduri pentru a construi o nouă şcoală.

"Dorinţa mea este să fac o nouă şcoală acolo, dar cei de la Inspectorat trebuie să-mi spună clar dacă vor mai fi sau nu elevi peste câţiva ani, pentru că nu vreau să mă apuc să fac aşa cum au făcut unii, care au renovat şcoli din mediul rural şi apoi le-au închis. Eu vreau să mă lupt pentru şcoala aceasta, dar nici nu vreau să o ţin deschisă şi să trimit copii în acea zonă de mlaştină", a mai declarat primarul.

HUNEDOARA

Mai multe grădiniţe din judeţul Hunedoara nu au primit autorizaţie de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică, acestea funcţionând în spaţii nepotrivite şi fără respectarea programului impus de Ministerul Sănătăţii.

Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, 92 la sută dintre unităţile şcolare din judeţ sunt autorizate sanitar şi doar opt la sută nu au această autorizaţie.

"Nu avem colegii sau licee fără autorizaţie de funcţionare, ci şcoli şi grădiniţe. Avem două şcoli cu personalitate juridică în această situaţie, dar aici problema ţine de faptul că acestea funcţionează în clădiri retrocedate şi nu au acte. Avem şase şcoli în mediul urban, în zona Văii Jiului, şi nouă în mediul rural, pe tot judeţul. Principalele cauze pentru care nu am acordat autorizaţii de funcţionare sunt legate de grupuri sanitare necorespunzătoare, mobilier vechi, curtea care nu este întreţinută şi împrejmuită sau nu se asigură iluminat artificial suficient, sistemul de încălzire este pe bază de sobe de fier", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Cecilia Birău, reprezentant al DSP Hunedoara.

Ea a precizat că, în judeţul Hunedoara, fără drept sanitar de funcţionare se mai află 23 de grădiniţe, unităţile aflându-se atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

"Este interzisă funcţionarea pe două schimburi a grădiniţelor. Acest lucru se întâmplă din cauza supraaglomerării. Potrivit Ordinului ministrului Sănătăţii este stabilită, pentru a asigura un proces de învăţare corect, o normare de 20 de locuri pe grupa de grădiniţă, 20-25 locuri pentru ciclul primar şi 25-28 locuri pentru ciclul gimnazial şi liceal", a spus Cecilia Birău.

De-a lungul timpului, administraţiile publice au încercat să construiască grădiniţe, însă proiectele au fost blocate la faza de finanţare.

În localitatea Petrila, de exemplu, unde trei grădiniţe aflate la parterul unor blocuri au primit decizie de suspendare a activităţii, se lucrează de trei ani pentru construcţia unei grădiniţe.

Primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în clădirea aflată în construcţie ar trebui să se mute grupele care funcţionează la parterul blocului 39 de pe Tudor Vladimirescu şi în blocul 41 de pe strada 8 Martie.

"Grădiniţa se construieşte lângă Şcoala Generală nr. 6. Lucrările au început în urmă cu aproximativ trei ani, dar merg foarte greu pentru că finanţarea este de la bugetul local. Valoarea totală a investiţiei este de circa 2,5 milioane de lei. Până acum am executat lucrări de circa un milion de lei şi mai avem un rest de execuţie 1,5 milioane de lei", a declarat Ilie Păducel.

El a precizat că la Petrila ar mai fi trebuit să se construiască, printr-un program al Băncii Mondiale, alte două grădiniţe aferente şcolilor "ID Sîrbu" şi "Ana Colda", dar în aceste cazuri nu s-a "mişcat" nimic, iar ministerul nu a dat nicio explicaţie.

În judeţul Hunedoara funcţionează 215 grădiniţe şi 99 de unităţi şcolare cu personalitate juridică.

IAŞI

Autorităţile ieşene spun că nu au o situaţie clară privind numărul şcolilor neautorizate sanitar, directorul DSP Iaşi, Lucian Indrei afirmând că inspectorii instituţiei vor începe controale din 11 septembrie în cele aproximativ 600 de unităţi de învăţământ din judeţ.

"Autorizaţiile se dau pe proprie răspundere, la cererea şcolilor. Aşa se întâmplă de doi ani. Un obiectiv rămâne autorizat câtă vreme nu se modifică construcţia şi nu necesită viza noastră. Vă daţi seama că nu putem merge peste tot, sunt 600 de şcoli în judeţ, dar ne vom deplasa în special în mediul rural, unde sunt mai multe probleme", a afirmat Lucian Indrei.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, Sabina Manea, a afirmat că instituţia nu deţine deocamdată o situaţie completă privind numărul şcolilor autorizate din judeţ.

Autorităţile locale, însă, spun că situaţia nu este deloc bună, mai ales la sate.

Primarul comunei ieşene Mirosloveşti Ionuţ Gospodaru, spune că una dintre şcolile din localitate se află într-o stare deplorabilă întrucât lucrările de consolidare, începute în 2006, nu au fost finalizate din lipsă de fonduri.

"Am făcut adrese peste tot, dar nimic. Ne mai trebuie vreo şase miliarde de lei vechi. Zidurile arată precum Cetatea Neamţului", a declarat Gospodaru. El spune că elevii învaţă înghesuiţi în săli dintr-o altă clădire, fără toaletă."Nu ştim când se vor termina lucrările, cu criza asta. Ni s-a spus să găsim fonduri locale, dar nu avem posibilităţi”, a mai spus primarul localităţii Mirosloveşti.

Primarul comunei Coarnele Caprei, Constantin Grigoraş, afirmă, la rândul său, că marea problemă în localitate o reprezintă faptul că există un singur microbuz şcolar."Am elevi de dus dimineaţa la liceul Belceşti, pe alţii îi aducem la noi în localitate şi am un singur microbuz. Nu ştiu cum să-l împart, pentru că orele de curs încep la ora 8.00”, a precizat Grigoraş.

Primarul localităţii Coarnele Caprei susţine că o soluţie ar putea fi devansarea începerii orelor de curs, dar că nu a discutat deocamdată această problemă cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

Cât priveşte infrastructura şcolară, Grigoraş spune că dacă unităţile de învăţământ nu ar fi fost reabilitate anul trecut, în 2012 primăria nu ar mai fi avut nici un ban pentru consolidări. "Nu am bani nici pentru iluminatul stradal, e jale. Sunt un caz fericit pentru că am refăcut şcolile în mandatul trecut, pentru că în alte comune nu sunt bani nici pentru refacerea sobelor de teracotă", a adăugat primarul.

La grădiniţa din satul Glodenii Gândului, comuna Ţibăneşti, unde clădirea se află într-o avansată stare de degradare, renovarea a constat doar în aplicarea unui strat de var pe pereţi. "Nu este normal, dar nu avem ce face. Suntem în anul 2012, dar nu putem să ne războim cu cei care ar trebui să ne dea banii. Trebuie să ne descurcăm cum putem", spune Lazăr Gheorghiţă, directorul grădiniţei. Clădirea a fost construită în urmă cu 50 de ani. În anul 2007, Ministerul Educaţiei a alocat fonduri pentru construirea unui corp nou pentru grădiniţă, însă lucrările au fost oprite anul trecut. Suma necesară pentru finalizarea lucrărilor depăşeşte 100.000 de lei.

Reprezentanţii primăriei din comuna Ţibăneşti spun că pentru acest an nu s-a putut face nimic, însă au promis că în bugetul de anul viitor vor fi prevăzuţi bani pentru finalizarea lucrărilor.

În comuna ieşeană Dagâţa, una dintre şcoli are o vechime de aproape 60 de ani, iar localnicii spun că unitatea de învăţământ nu a fost reabilitată niciodată."Mi-e şi frică să-mi trimit copilul la şcoală să nu se dărâme pereţii peste el. Plus că WC-ul este în curte. Este rău iarna, dar ce să fac, să nu-l mai trimit la ore?”, afirmă Maria P., mama unei fetiţe care învaţă la şcoala din localitate.Ea spune că atunci când vin zăpezile sau este ger, părinţii îşi ţin copiii acasă, din cauza condiţiilor precare din unitatea de învăţământ.

Edilii din Dagâţa afirmă, la rândul lor, că este greu de crezut că şcoala va primi autorizaţie de funcţionare pentru acest an şcolar.

În ceea ce priveşte municipiul Iaşi, reprezentanţii Primăriei spun că pregătirile în şcoli şi grădiniţe sunt în plină desfăşurare, dar că nu există probleme în nici o unitate de învăţământ.

"Sunt lucruri făcute pe parcursul verii, atât pe partea de modernizare, cât şi pe partea de întreţinere. Lucrările vor continua şi la începutul lunii septembrie. Sperăm să nu avem probleme în ceea ce priveşte autorizarea pentru nici o şcoală din Iaşi. În plus, angajaţii din serviciile din subordinea primăriei iau măsurile necesare pentru curăţarea spaţiilor verzi, precum şi pentru asfaltarea unor căi de acces", a declarat viceprimarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica.

În pofida asigurărilor viceprimarului ieşean, la Liceul "Vasile Alecsandri", situat în centrul municipiului, orele de sport se desfăşoară într-o sală de clasă.

Ionuţ Ivaşcu, profesor de educaţie fizică la acest liceu, susţine că unitatea de învăţământ nu are sală de sport, astfel că orele de educaţie fizică au loc într-o clasă.

"Am amenajat o sală de clasă. Am scos băncile şi am pus acolo saltele. Nu avem o sală de sport, deşi liceul nostru are în jur de 1.400 de elevi. Vara e mai simplu, pentru că facem orele afară, dar din noiembrie şi până în martie nu poţi ţine elevii în frig. Suntem singurul liceu din municipiu fără o sală de sport. Există proiectul, dar nu sunt banii necesari. Sperăm să se rezolve, dar nu ştim când”, a spus profesorul Ionuţ Ivaşcu.

MEHEDINŢI

În judeţul Mehedinţi, 25% dintre unităţile de învăţământ vor funcţiona fără autorizaţie în acest an şcolar, principalele probleme fiind legate de lipsa apei curente şi a mobilierului vechi, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Mehedinţi, Marian Şuţă.

Potrivit acestuia, sunt şi 57 de şcoli care nu au fost autorizate până la data de 31 august, în condiţiile în care acestea vor funcţiona tot cu cu toaleta în curte, ca şi până acum.

În comuna Devesel, şcoala nu a obţinut autorizaţie din cauza pardoselei şi a mobilierului vechi, în timp ce şcolile din localităţile Oprişor şi Voloiac nîşi deschid porţile la 10 septembrie fără autorizaţie sanitară din cauza lipsei apei curente.

La Jirov, şcoala la care învaţă peste 200 de copii este veche de peste o sută de ani, nu are apă curentă, toaleta este în curte, iar clasele sunt încălzite cu sobă.

În anul 2008, în localitate a fost începută construcţia unei alte şcoli, al cărei termen de finalizare era luna septembrie 2009, însă din cauza lipsei banilor clădirea nu a fost terminată. Între timp, construcţia a devenit adăpost pentru animale.

La începutul săptămânii, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a vizitat şcoala din Jirov, iar în momentul în care a vrut să intre în imobilul în construcţie primarul comunei Corcova, Adam Durac, a încercat să o oprească, atenţionând-o că în interior sunt purici, întrucât spaţiul este folosit de multe ori ca adăpost pentru animalele care pasc în timpul zilei pe terenul din apropiere.

Ministrul Educaţiei a spus, după ce a vizitat atât şcoala veche, cât şi clădirea în construcţie, că va aloca fondurile necesare finalizării lucrărilor.

MUREŞ

Unităţile şcolare din Mureş care funcţionează în clădiri retrocedate sunt printre cele mai degradate, întrucât primăriile nu pot face nicio investiţie la ele, în majoritatea şcolilor şi grădiniţelor care nu au obţinut autorizaţie de funcţionare lipsind apa curentă şi grupurile sanitare.

Inspectorul şcolar general al judeţului Mureş, Ştefan Someşan, a declarat că 70 din cele peste 850 de unităţi şcolare din judeţ sunt "în curs de obţinere" a autorizaţiei sanitare de funcţionare.

"Majoritatea nu au autorizaţie pentru că nu au apă curentă şi nici grupuri sanitare, funcţionând cu latrine în curte", a spus Someşan.

Potrivit acestuia, o problemă majoră o reprezintă faptul că în unităţile şcolare care funcţionează în clădiri retrocedate primăriile nu pot face nicio investiţie.

"Din fericire, nu avem probleme deosebite cu mobilierul şcolar. În afară de achiziţiile de mobilier pentru clasa pregătitoare, nu s-au făcut alte achiziţii", a spus Someşan.

Şeful Serviciului Control şi purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Mureş, Gabriela Uifălean, a declarat, la rândul său, că în judeţ există 21 de unităţi şcolare care nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare, dar şi unele care au fost autorizate cu plan de conformare, pe care însă nu l-au îndeplinit.

"La unităţile şcolare care funcţionează în clădiri retrocedate nu s-a făcut nicio investiţie. Există unităţi şcolare fără apă curentă, fără canalizare, care nu au primit autorizaţie de funcţionare nici măcar cu plan de conformare. Totodată, există unele autorizate cu plan de conformare neîndeplinit, pe care le aşteptăm să refacă strategia. Cam 140 de şcoli şi grădiniţe au planuri de conformare expirate. Dintre acestea, 90 la sută sunt fără apă curentă şi cu latrine în curte. Îi aşteptăm ca în două săptămâni să se pună la punct, pentru că urmează controale", a spus Uifălean.

Ea a precizat că "probleme mari" sunt la grădiniţele şi şcolile din Leordeni (comuna Gheorghe Doja), Filitelnic (comuna Bălăuşeri) şi din Sânvăsii (comuna Găleşti), la grădiniţele din Copăcel şi Satu Nou (comuna Pogăceaua), la unităţile şcolare din Goreni şi Dedrad (comuna Batoş), Stejereni (comuna Daneş) şi Ormeniş (comuna Viişoara).

Primarul din Batoş, Dumitru Cotoi, spune că problemele în şcoli sunt legate în principal de retrocedarea imobilelor şi că o situaţie dificilă este la Dedrad, unde şcoala are nevoie de reparaţii capitale urgente, acoperişul fiind pe punctul de a se prăbuşi.

"La Dedrad învaţă 200 de copii, am reuşit să cumpărăm clădirea retrocedată, dar dacă nu intervenim urgent cu reparaţii capitale, eu nu-mi asum responsabilitatea. Acoperişul în iarnă probabil va cădea, iarna trecută l-am priponit cu lemne şi a cedat. Voi vorbi cu prefectul, voi merge în audienţă la ministrul Andronescu la Bucureşti, care a zis să aştept rectificarea de buget. Reparaţiile capitale absolut necesare ar costa un milion de lei", a spus Cotoi.

El a adăugat că elevii din Uila s-au mutat în altă clădire, consolidată cu bani de la bugetul local, iar la Goreni, tot din surse proprii s-a ridicat clădire nouă.

Primarul din Găleşti, Karacsony Karoly, a spus că la şcoala şi grădiniţa din Sânvăsii, care de asemenea funcţionează într-o clădire retrocedată, nu a putut face nicio investiţie.

"Urmează să facem o clădire nouă, depunem în această toamnă un proiect pentru un cămin cultural cu anexă o şcoală - în eventualitatea că va mai rămâne activitate şcolară la noi. Acum, funcţionează într-o clădire retrocedată, unde nu e apă curentă, ci se ia din fântână, iar WC-ul e în curte. Sunt vreo 7-8 copii la grădiniţă şi 10 în clasele I-IV", a arătat Karacsony.

Primarul din Pogăceaua, Viorel Şuteu, a spus că elevii de la grădiniţele din Satu Nou şi Copăcel vor învăţa în clădiri retrocedate, "luate în chirie de la cetăţenii din comună", până când va fi gata o nouă grădiniţă, care se va construi din bani europeni, probabil anul viitor, valoarea proiectului fiind de 840.000 de lei.

"Acum, n-avem altă soluţie decât să deschidem anul şcolar tot acolo. Avem peste 20 de copii în fiecare grădiniţă, problema e la starea clădirilor, că altfel acestea au apă, gaz, lumină, grupuri sanitare", a spus el.

Primarul din Daneş, Nicolae Mosora, a precizat că a luat decizia de a transporta copiii care învăţau în Stejereni la unităţile şcolare din Criş, iar cei de gimnaziu şi nivel liceal vor merge la Sighişoara.

"Sunt 14 copii de ciclu primar şi nouă de grădiniţă, pe care îi vom duce la Criş. Clădirea şcolii e retrocedată şi n-am vrut şi n-am avut cum să investesc", a spus el.

PRAHOVA

Aproximativ 50 de grădiniţe şi şcoli din judeţul Prahova nu au autorizaţie sanitară de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică, principalele motive pentru care autorităţile sanitare nu eliberează aceste autorizaţii fiind lipsa apei curente sau spaţiile insalubre.

Potrivit datelor furnizate de şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, profesorul Horia Toma, 48 de unităţi de învăţământ din judeţul Prahova nu au autorizaţie sanitară de funcţionare pentru anul şcolar 2012 - 2013. Dintre acestea, 32 sunt grădiniţe cu program normal, trei sunt grădiniţe cu program prelungit, iar 13 sunt şcoli.

Inspectorul general şcolar Horia Toma a precizat că motivul pentru care cele 48 de şcoli nu au obţinut autorizaţiile sanitare de funcţionare este legat, în cele mai multe cazuri, de lipsa sursei de apă potabilă curentă.

"La cele mai multe dintre aceste unităţi de învăţământ problema este generată de lipsa apei potabile sau a grupurilor sanitare în incinta şcolilor, dar există şi localuri care nu respectă normele de spaţiu minimal per elev pentru asigurarea în bune codiţii a actului de învăţământ, sau unităţi unde unele spaţii sunt insalubre", a afirmat Horia Toma.

În anul şcolar 2012 - 2013, în judeţul Prahova vor funcţiona 216 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu 14 mai puţin decât în anul şcolar trecut, numărul şcolilor şi grădiniţelor aflate în subordinea acestor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică fiind de peste 600.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE...