Dosarul reţetelor false: Sumele decontate erau spălate prin introducerea într-un circuit comercial

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi şi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

1415 afișări
Imaginea articolului Dosarul reţetelor false: Sumele decontate erau spălate prin introducerea într-un circuit comercial

Dosarul reţetelor false: Sumele decontate erau spălate prin introducerea într-un circuit comercial (Imagine: Shutterstock)

Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Concret, farmacistul, de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă, stabilea o legătură cu un medic, specialist sau de familie. În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.

"Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului", au precizat procurorii.

Medicul înmâna apoi aceste reţete false farmacistului, care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.

Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica "Am primit", uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori se trecea în mod fals drept împuternicit al pacientului.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontata a medicamentelor, fără ca acestea sa iasă fizic din stoc.

Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau "spălate" prin introducerea într-un circuit comercial licit, susţin procurorii.

În cursul zilei de marţi au fost efectuate şase percheziţii în municipiul Bucureşti, după ce în perioada martie 2012, în aceeaşi cauză, au mai fost efectuate un număr de 27 de percheziţii domiciliare.

La acţiune participă nouă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi 65 de poliţişti din cadrul Poliţiei Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

Cercetările în această cauză sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Serviciul de Investigaţii Criminale din Poliţia Capitalei.

Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoş şi pe administratorul lanţului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor reţete pentru diabetici.

Medicul a fost acuzat că, în perioada octombrie 2008 - august 2009, a prescris 73 de reţete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum şi alte două reţete "cu încălcarea normelor legale".

Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de reţete.

În martie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au descins la sediul farmaciei 2Na din Unirii, precum şi la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente şi computere, declarau atunci, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În septembrie 2009, Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o sesizare, însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv "grup organizat".

În urma problemelor de finanţare a programelor naţionale de diabet şi oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009, Ministerul Sănătăţii a dispus constituirea unei Comisii de evaluare şi monitorizare a comisiilor comune de specialitate a MS şi CNAS, care gestionează programul naţional de diabet.

Verificările în cazul celor două comisii, ce au vizat activitatea din luna ianuarie până în august 2009, au relevat nereguli în prescrierea, eliberarea şi decontarea de antidiabetice, fapt ce indică fraudări ale programului naţional de diabet, inclusiv prin acţiuni concertate de tip grup organizat, format din medici prescriptori, farmacii şi reprezentanţi ai CNAS.

Verificările Comisiei de evaluare şi monitorizare au indicat o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde lei, care este "aferentă unei singure prezumtive reţele, investigaţiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs şi doar la început", potrivit raportului comisiei de anchetă.

Astfel, Ministerul Sănătăţii - condus atunci de Ioan Bazac - a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o sesizare însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor.

Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate "excepţională" în prescriere în cazul medicului diabetolog din Bucureşti, Tiberiu Viorel Mogoş.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici