Dr. Daniela Bartoş: 50% dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă au deficit de fier

Deficitul de fier este întâlnit la mai bine de jumătate dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă, iar anemia în insuficienţă cardiacă reprezintă o comorbiditate prevalentă şi gravă, avertizează Prof. Dr. Daniela Bartoş, medic primar Cardiologie la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti.

1781 afişări
Imaginea articolului Dr. Daniela Bartoş: 50% dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă au deficit de fier

Dr. Daniela Bartoş: 50% dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă au deficit de fier

Prof. Dr. Daniela Bartoş spune că pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt şi mai predispuşi să dezvolte anemie. Astfel, anemia în insuficienţă cardiacă constituie o problemă atât pentru pacienţi cât şi pentru medici, ea reprezentând o comorbiditate prevalentă şi gravă.

Potrivit medicului, prevalenţa anemiei la pacienţii cu insuficienţă cardiacă este de aproximativ 30% în timp ce cea a deficitului de fier, aşa cum este el definit, este de aproximativ 50%.
Medicul avertizează că pacienţii cu insuficientă cardiacă şi deficit de fier, cu sau fără anemie, prezintă o performanţă scăzută la efort, o scădere a calităţii vieţii asociată stării de sănătate şi un risc crescut de mortalitate.

Redăm mai jos interviul integral realizat cu medicul primar Cardiologie al Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, Prof. Dr. Daniela Bartoş:

Reporter:  De ce este fierul important pentru sănătatea organismului nostru?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Fierul reprezintă un element indispensabil pentru buna funcţionare a organismului uman, el găsindu-se în procente variate în diferitele structuri ale corpului uman. Cea mai mare cantitate de Fe (64%) este găsită în hemoglobină, componentul de bază al eritrocitelor sanguine; cantităţi mai mici se găsesc în mioglobină (6%), transferină, enzime şi citocromi. Organismul uman are capacitatea de a stoca fierul atât la nivelul măduvei cât şi extramedular sub formă de feritină şi hemosiderină 25 %.
Rolul fierului este esenţial în cadrul metabolismului general. El are rol în procesul de eritropoieză (producerea de eritrocite) în transportul O2 şi a CO2, ca parte a hemoglobinei, de la plămâni la ţesuturi şi invers şi în transportul şi depozitarea oxigenului în muşchi, ca parte a mioglobinei.
Fierul contribuie la protejarea celulei împotriva acumulării de specii reactive de oxigen, ca parte (co-factor) a enzimelor care descompun speciile reactive de oxigen, inclusiv oxidazele, peroxidaze şi catalazele. Fierul ajută la producerea şi degradarea ADN, ARN, a proteinelor, carbohidraţilor şi lipidelor. El contribuie şi la sinteza neurotransmiţătorului şi a mielinei în creier, precum şi la producţia de energie prin intermediul citocromilor şi a enzimelor. Într-un cuvânt, fierul este elementul-cheie în economia generală a organismului.

Reporter:  Ce este carenţa de fier şi cum influenţează acest deficit starea noastră de sănătate?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Cantitatea totală a Fe în organism este de 3-5g. Originea fierului este în alimentele consumate zilnic. Din acestea, se absoarbe la nivelul duodenului 1-2mg/zi şi o cantitate echivalentă se elimină prin descuamarea celulelor tractului gastro-intestinal şi o mică cantitate prin ciclul menstrual la femei.

În organism, fierul se găseşte în proporţie de 65% în hemoglobină eritrocitară (2.300mg). Restul se află în depozite: ficat 200mg, celule macrofage 500mg, musculatura striată 350mg, măduva osoasă 150mg, enzime şi citocromi. Este lesne de înţeles că pentru un metabolism corespunzător al fierului este nevoie de un aport alimentar corespunzător, o absorbţie duodenală bună şi absenţa pierderilor masive de fier.
De altfel, deficitul de fier trebuie să fie nu numai identificat, dar este absolut necesar să se precizeze care este mecanismul prin care acesta a apărut.

Reporter: Care sunt semnele precoce ce indică o posibilă carenţă de fier în organism asociată insuficienţei cardiace cronice?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Insuficienta cardiacă este un sindrom care apare în contextul unor boli cardiace preexistente, ca o modalitate evolutivă. În România sunt aproximativ un milion de pacienţi diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă, adică 4,7% din populaţia de peste 35 ani. La orice pacient cu semne clinice de insuficienţă cardiacă (dispnee de efort, raluri pulmonare, jugulare turgescente, edeme declive) se încearcă identificarea bolii cardiace preexistente (boală coronariană cronică, hipertensiune arterială, cardiomiopatii, valvulopatii, tulburări ale ritmului cardiac).
Insuficienţa cardiacă se asociază şi cu alte comorbidităţi cum ar fi diabetul zaharat, BPOC, boala cronică de rinichi, anemia.
Anemia în insuficienţă cardiacă reprezintă o problemă atât pentru pacienţi cât şi pentru medici, ea reprezentând o comorbiditate prevalentă şi gravă. Într-o meta-analiză făcută pe mai mult de 150.000 pacienţi cu insuficienţă cardiacă, prevalenţa anemiei a fost de 37,2%, această fiind mai mare la pacienţii spitalizaţi şi cu fracţie de ejecţie redusă.
Anemia a fost definită folosind criteriile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi anume: Hb<13g% la bărbaţi şi<12g% la femei.
În cadrul insuficienţei cardiace, ne aflăm în faţa unei situaţii speciale şi anume aceea că pacientul poate avea deficit de fier care să-i influenţeze prognosticul bolii fără să aibă însă anemie. De aceea este important cum definim deficitul de fier.
Acesta se caracterizează prin valoarea feritinei de 100 mg/l sau feritina între 100-300 mg/l asociată cu saturarea transferinei <20%.
De altfel, deficitul de fier aşa cum este el definit, este întâlnit la pacienţii cu insuficienţă cardiacă în proporţie de aproximativ 50%.

Reporter: Când apare insuficienţa cardiacă şi cum influenţează aceasta riscul apariţiei deficitului de fier?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Pacientul cu insuficienţă cardiacă are numeroşi factori de risc pentru apariţia anemiei. Între aceştia amintim: aportul redus de fier; nutriţia deficitară; vârsta înaintată; sexul feminin; caşexia cardiacă sau IMC scăzut; asocierea diabetului zaharat sau a bolii cronice de rinichi; consum cronic de acid acetilsalicilisc sau al anticuagulantelor orale; blocarea fierului în sistemul reticulo-endotelial; absorbţie duodenală deficitară; retenţia de apă.
Pacientul cu insuficienţă cardiacă şi anemie are un risc crescut de mortalitate, are o calitate a vieţii nesatisfăcătoare şi are mai multe spitalizări.
Datorită efectului negativ al deficitului de fier şi al anemiei în evoluţia pacientului cu insuficienţă cardiacă, în Ghidul European de management al insuficienţei cardiace cronice din 2016 se face recomandarea de a identifica prin teste de laborator specifice, care sunt pacienţii care asociază această deficienţă.
Se recomandă efectuarea hemogramei pentru a identifica dacă pacientul are: hemoglobină↓; hematocrit↓; VEM↓ (volum eritrocitar mediu); CHEM↓(concentraţie medie de Hb /eritrocit); HEM↓(Hb eritrocitara medie); RDW (lărgimea distribuţiei eritrocitare)↑; sideremia scăzută↓; transferina; saturarea transferinei↓; feritrina↓; CTLF (capacitate totală de legare Fe) ↑.

Reporter: Ce ne spun statisticile, cât de răspândit este deficitul de fier în rândul celor care au această afecţiune?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Prevalenţa anemiei la pacienţi cu IC este de aproximativ 30%, valoarea variind în limite foarte largi între 4-70% în funcţie de populaţia luată în studiu şi de clasa funcţională NYHA a insuficienţei cardiace. Anemia este mai frecventă la pacienţi cu fracţie de ejecţie redusă şi cu clasa funcţională NYHA IV.

Reporter: Cum influenţează deficitul de fier viaţa unui pacient cu insuficientă cardiacă?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi deficit de fier cu sau fără anemie au o scădere a performanţei la efort, au o scădere a calităţii vieţii asociată stării de sănătate şi un risc crescut de mortalitate. La aceasta, se adaugă un număr crescut de spitalizări pentru fenomene de decompensare cardiacă.

Reporter: Ce tip de tratament se impune în această situaţie?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Anemia  din insuficienţă cardiacă este multifactorială. La apariţia ei pot contribui mai mulţi factori şi anume deficitul de fier absolut sau relativ, boala renală cronică (deficit de eritropoetină), disfuncţie medulară, pierdere cronică de sânge prin tractul gastro- intestinal, hemodilutia şi unele medicamente utilizate frecvent în tratamentul insuficienţei cardiace (anticuagulante orale, acid acetilsalicilic, inhibitori ai enzimei de conversie).
Având în vedere multiplele cauze ale anemiei în insuficienţă cardiacă şi mijloacele terapeutice sunt complexe. Se pot face: transfuzii sanguine (numai în caz de anemie severă; nu reprezintă o opţiune de tratament cronic); terapie cu preparate cu fier pentru a înlocui pierderile de fier şi agenţi stimulanţi ai eritropoezei.

Dintre acestea, terapia cu fier este cea care are studii de eficacitate şi reprezintă o opţiune recomandată de ghidurile europene.
Se recomandă tratament cu fier administrat intravenos, având efect atât asupra îmbunătăţirii capacităţii de efort (test de mers 6 minute), cât şi în reducerea spitalizărilor cardiovasculare recurente şi a mortalităţii cardio-vasculare.
Utilizarea preparatelor orale de fier nu a îmbunătăţit capacitatea de efort sau simptomele de insuficienţă cardiacă. Fierul oral este slab tolerat de către pacienţi, fiind însoţit de reacţii adverse la un procent de 60% dintre ei. Acestea sunt motivele pentru care fierul administrat pe cale orală nu se recomandă pentru corectarea deficitului de fier la pacienţii cu insuficienţă cardiacă.

Reporter: Ce recomandări aţi avea pentru cei de acasă?

Prof. Dr. Daniela Bartoş: Recomandarea mea către toţi pacienţii cu insuficientă cardiacă, indiferent de cauză, este să se adreseze medicului pentru evaluarea şi tratarea deficitului de fier conform recomandărilor din Ghidul European de Cardiologie.
Acest material face parte dintr-o campanie de conştientizare a problemei carenţei de fier, campanie susţinută de Vifor Pharma România.

Alte informaţii referitoare la acest subiect se pot găsi pe www.ziuacarenteidefier.ro şi https://carentadefier.ro/ro.
 


 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici