Dr. ing. Gheorghe Vaida, la Interviurile lui Cristoiu: Siguranţa alimentară este o componentă importantă a siguranţei naţionale

  • Gheorghe Vaida: Aici, România are o problemă, nu ne-am ocupat de pajişti, de păşuni şi mai ales nu am sprijinit fermele aceste mici, familiale, crescătorii cu 5-20 de vaci pentru că, şi în prezent, în România, 60-70% din efectivul de animale, cel puţin la bovine, se găsesc în gospodăriile populaţiei. În prezent noi avem o zootehnie duală.
  • Gheorghe Vaida: Dacă m-aţi întreba ce aş propune, vă spun de-acum. Eu mâine dimineaţă aş angaja la Departamentul de Zootehnie 50 de absolvenţi, vârfuri. Am făcut (...) în 2011 un studiu să vedem câţi ingineri agronomi, zootehnişti, de mecanică agricolă, câţi medici veterinari avem şi a fost mare surpriză când am constatat că doar 31% erau de specialitate. Adică acest lucru nu e în ordine. Zootehnia aceasta este o ştiinţă.
  • Gheorghe Vaida: Problema fundamentală a omenirii, care s-a pus în ultimii ani, încă de la 1987, printr-un raport al ONU, a fost această dezvoltare sustenabilă, să producem ce avem nevoie în prezent, dar să avem grijă şi ca generaţiile viitoare să aibă capacitatea de a-şi produce pentru nevoile lor. Adică să nu se epuizeze totul acum.
Urmărește
646 afișări
Imaginea articolului Dr. ing. Gheorghe Vaida, la Interviurile lui Cristoiu: Siguranţa alimentară este o componentă importantă a siguranţei naţionale

Dr. ing. Gheorghe Vaida, la Interviurile lui Cristoiu: Siguranţa alimentară este o componentă importantă a siguranţei naţionale. Aţi văzut ce se întâmplă dacă o săptămână nu-i lapte şi carne

Dr. ing. Gheorghe Vaida, inspector de specialitate la Academia de Studii Agricole şi Silvice (ASAS) din Bucureşti, vorbeşte la Interviurile lui Cristoiu despre problemele actuale ale zootehniei româneşti.

Autor al cărţii Orientări şi provocări actuale privind dezvoltarea zootehniei româneşti în context european, Gheorghe Vaida oferă soluţii pentru rezolvarea acestor probleme, insistând pentru elaborarea unui plan strategic national.

Gheorghe Vaida spune că statul trebuie să asigure rezerve de hrană cu cel puţin 30% mai mare decât necesarul în condiţii normale, atragând atenţia că siguranţa alimentară este o componenta siguranţei naţionale.

Prezentăm principalele declaraţii ale dr.ing. Gheorghe Vaida la Interviurile lui Cristoiu, sâmbătă, 21 august, la Aleph News:

Despre zootehnia românească în prezent

Gheorghe Vaida: După Revoluţie, s-au produs nişte mutaţii în agricultura României şi în zootehnie, în mod deosebit. România a avut structuri zootehnice foarte bine definite şi producţii bune de lapte, de carne care asigurau necesarul. Din păcate, având în vedere tot ce s-a întâmplat, politica în domeniul creşterii animalelor, în zootehnie, au scăzut foarte mult efectivele de animale, am rămas cu un număr mic şi, ceea ce se întâmplă în mod deosebit, suprafeţe întinse de pajişte, de păşuni ale României nu sunt valorificate.

Gheorghe Vaida: Aici România are o problemă, nu ne-am ocupat de pajişti, de păşuni şi, mai ales, nu am sprijinit fermele aceste mici, familiale, crescătorii cu 5-20 de vaci pentru că, şi în prezent, în România, 60-70% din efectivul de animale, cel puţin la bovine, se găsesc în  gospodăriile populaţiei. În prezent, noi avem o zootehnie duală. Adică, sunt aceste gospodării ţărăneşti , care au mai rămas, în contextul depopulării satelor, şi unităţi, sunt circa 10-15% unităţi tehnologizate, foarte bine puse la punct.

Despre ce ar trebui să facă autorităţile pentru redresarea zootehniei

Gheorghe Vaida: Din păcate, partea aceasta de zootehnie nu a fost suficient tratată cu atenţie, în mod deosebit de la nivel central, pentru că la urma urmei, având în vedere situaţia din ţara noastră, noi, mai ales la crescătorii mici, trebuie să ne ocupăm de consultanţă, de consiliere, de politică în domeniu. Eu repet de vreo 10 ani că departamentul acesta din Ministerul Agriculturii pe probleme de zootehnie trebuie consolidat. În acest moment sunt în jur de 13 oameni plătiţi de stat care se ocupă de acest domeniu. Ei sunt cei care elaborează proiectele de acte normative, ţin legătura cu Bruxelles-ul. Lucrurile sunt complicate, nu e aşa de simplu.

Gheorghe Vaida: Dacă m-aţi întreba ce aş propune, vă spun de-acuma. Eu mâine dimineaţă aş angaja la Departamentul de Zootehnie 50 de absolvenţi, vârfuri. Am făcut (...) în 2011 un studiu să vedem câţi ingineri agronomi zootehnişti, de mecanică agricolă, câţi medici veterinari avem, şi a fost mare surpriză când am constatat că doar 31% erau de specialitate. Adică acest lucru nu e în ordine. Zootehnia aceasta este o ştiinţă.

Gheorghe Vaida: De asemenea, acelaşi lucru l-aş face şi la ANSVSA, Agenţia Naţională de Dezvoltare şi la cercetare. Noi avem acum vreo 20 de staţiuni de cercetare, avem material genetic bun, avem în jur de 3000 de capete de bovine, cu rase din astea principale care se cresc bălţata alb-galbenă, alb-negru Holstein şi brună. Avem vreo 10.000 de ovine. Avem şi rase locale, Bazna şi Mangaliţa. Material genetic bun, dar tehnologiile de creştere şi exploatare...

Siguranţa alimentară şi rezervele de stat în perioade de criză

Gheorghe Vaida: Majoritatea autorilor spun că siguranţa alimentară este chiar mai importantă decât siguranţa energetică, chiar siguranţa militară, pentru că dacă nu ai mâncare totul se duce. De asemenea, este o componentă importantă a siguranţei naţionale. Adică de asta insist şi am venit cu acest element de noutate şi anume un program naţional strategic pentru asigurarea necesarului de produse agroalimentare şi pe perioada de criză. Adică eu trebuie să am necesarul pe un an de zile, câtă carne, cât lapte, să ştiu exact, dar cam cu 30% mai mult. Să am rezervă. Aceste chestiuni sunt urmărite şi la rezerva de stat. Există o rezervă de stat.

Gheorghe Vaida: Chiar dacă agricultura, zootehnia este privată eu, la nivel naţional, conducerea, CSAT-ul, în momente de criză,trebuie să ştiu care e situaţia. Eu repet mereu. Lângă preşedintele României trebuie să existe trei seniori, mari specialişti ai României un zootehnist, un agronom, un medic  veterinar. Lângă prim-ministru, la fel. Dacă ne uităm acum, care sunt consilierii, care sunt competenţele? Cu asta nu ne jucăm.

Despre necesitatea unui plan strategic naţional

Gheorghe Vaida: Acest Plan Naţional Strategic trebuie să-l facă specialiştii români, Academia, universităţile, pentru că noi ştim cel mai bine situaţia din spaţiul rural românesc.  El poate fi dezvoltat şi eu spun în mod concret cum. Acest program şi acest plan care trebuie să ţină cont de biosecuritate, de sănătatea oamenilor, a animalelor trebuie neapărat să aibă în vedere şi ceea ce urmează să se întâmple în România, dar şi contextul acesta european. Legislaţia europeană nu te lasă să dai ajutoare de stat. Dl. Valeriu Tabără a repetat mereu avem nevoie de bani, de investiţii, de fonduri pentru că în această perioadă de criză flexibilitatea a fost mult mai mare. Adică statele membre nu au mai fost aşa constrânse.

Gheorghe Vaida: Pentru staţiunile de cercetare, pentru staţiunile experimentale didactice, staţiunile agricole, statul român putea în această perioadă să ia bani de la Banca Mondială sau de la Fonduri de investiţii să investească în aceste capacităţi care (...) în perioada de criză produc hrană la comanda Guvernului, că e în proprietatea statului.

Hrană ieftină vs sustenabilitate

Gheorghe Vaida: Eu ca specialist trebuie să creez, să am o politică, ce fac fermierii mei, unde exportă. Că dacă nu am piaţă de desfacere, dacă nu ai valorificare, degeaba produci. Asta e o problemă fundamentală a României în acest moment, capacităţile de valorificare a producţiei.

Gheorghe Vaida: Zootehnia în România ar trebui să ocupe cel puţin 50% din valoarea producţiei globale agricole. Pentru că are loc conversia asta: produse secundare din producţia vegetală trebuie să le transformi în lapte şi carne.

Gheorghe Vaida: Problema care se pune acum este următoarea. Să produci hrană ieftină, dar nu în detrimentul mediului. Şi-atunci toţi aceşti mari savanţi, cercetători, au spuş aşa: da, prin producerea hranei ieftine prin creştere în sistemul acesta intensiv, concentrări mari de animale, aglomerări, au creat chestiuni de bunăstare, de confortul animalor, dar mai e ceva, au creat şi probleme de mediu.

Gheorghe Vaida: Foarte mulţi vorbesc de ecologie. Agricultura, zootehnia convenţională trebuie să meargă înainte, dar respectând toate aceste percepte ale tehnologiei. Adică nu prea multe pesticide, nu prea multe îngrăşăminte, ci în funcţie de compoziţia solului, de nevoile oragnismului animal. Noi aici greşim, nu dăm cât este necesar.  În ultimii ani, se discută ca alternativă sustenabilă, trebuie să ne îndreptăm,  şi aceasta este noua orientare a politicii agricole comune, spre aceste ferme familiale.

Despre lipsa de comunicare şi valori

Gheorghe Vaida: În România, au fost neglijate aceste gospodării ţărăneşti pentru că ei nici nu sunt reprezentaţi la nivel naţional. Sindicatele, asociaţiile, ăştia  mari au grupuri de interese. Care e soluţia? E vorba să coborâm. În acest moment e o fractură între centru şi ţară, satul, comuna. Trebuie să coborim acolo cu consilieri să facă consiliere cu ăştia mici, care sunt vreo 93%.

Gheorghe Vaida: Priorităţile României sunt altele decât ale Germaniei şi Franţei. Poate că noi nu coagulăm toate structurile astea ale statului. Nici noi, Academia, nu prea suntem consultaţi, cu toată experienţa, cu tot ce am scris. Ştiţi care e problema? La noi când pui pe cineva pe o funcţie, criteriile le ştiţi dvs,  devine deja foarte competent. Asta-i gravitatea. Pentru că omul sfinţeşte locul. România a ajuns în situaţia asta pentru că nu şi-a promovat valorile. Dacă nu ne schimbăm, dacă nu ne aşezăm şi dacă nu ţinem cont de specialişti, de profesori, de cercetare, ne prăbuşim.

Marile urgenţe ale zootehniei

Gheorghe Vaida:  Investiţii, şi ale statului, şi private, conform legislaţiei europene, dar trebuie sprijinit. Informatizare, digitalizare, bioinformatica. Şi trei, m-am ocupat şi eu, introducerea selecţiei genomice. E o problemă fundamentală şi actuală. România are o structură de ameliorare, e ca şi un lanţ, însă lipsesc unele verigi. Ceea ce e modern acum pe plan mondial este alegerea animalelor pe baza genomului (...) Pentru că problema mea fundamentală este să aleg cele mai valoroase animale din punct de vedere genetic care să producă generaţia următoare. Fermierul nu pierde timp, nu stă 15 luni şi viţeaua care e genetic mai slabă o dă la alt fermier. Statele UE au investit foarte mult şi au nişte standarde. Dacă noi nu avem acelaşi mod de evaluare a animalelor, în schimbul acesta poate să sufere fermierii. Trebuie să avem acelaşi metode de apreciere a animalelor ca şi UE.

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici