EXCLUSIV: Dermengiu: Numărul deceselor prin supradoză, mai mare decât raportările

"Cunoscând faptul că România nu mai este o simplă «ţară de trecere» pentru drumul drogurilor spre Europa, ci a devenit chiar o ţară consumatoar - potrivit afirmaţiilor preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), Pavel Abraham - ne apare surprinzător faptul ca numărul de decese prin droguri raportat este scăzut", a declarat, pentru MEDIAFAX, profesorul Dan Dermengiu, adăugând că cele mai multe victime aveau vârste cuprinse între 22 şi 30 ani.

De la deschiderea oficială în august 2007 a primului laborator pentru testarea drogurilor din sânge, au fost identificate, la cererea procurorilor, 18 cazuri de consumatori şi 24 de decese prin supradoză.

Laboratorul detecţiei drogurilor şi metaboliţilor permite, pentru prima dată în România, depistarea drogurilor din sânge, fiind identificat tipul substanţei, dar şi cantitatea.

Astfel, în respectiva unitate au fost efectuate 69 de expertize, 32 pentru persoane în viaţă şi 37 pentru cadavre, a declarat, în exclusivitate pentru agenţia MEDIAFAX, Dan Dermengiu, directorul general al Institutului Naţional de Medicină Legală (INML).

Cele mai multe solicitări de expertize medico legale privind consumul de droguri la persoane sunt din partea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) -14, de la Poliţie - 16, iar alte două la cerere. Expertizele au confirmat consumul de drog în 18 cazuri, cinci fiind femei.

Consumatorii au utilizat droguri de tipul heroină, extasy, cocaină, marijuana, dar şi metadonă, morfină, substanţe înrudite cu aceasta din urmă, sau combinaţii de medicamente precum nitrazepam, oxazepam, medazepam, diazepam, ibuprofen, codeină, matamfetamina şi levomepromazin.

Din cele 37 de expertize la cadavre, 24 au arătat că decesul a survenit din cauza supradozei, două dintre victime fiind femei. La decedaţi au fost identificate droguri de tip heroină, restul celor care şi-au pierdut viaţa consumând combinaţii de medicamente, precum oxazepam şi diazepam, metadonă cu carbamazepina, lavallorfan, fenobarbital, morfină şi codeină, morfina cu metadonă, heroină cu oxazepam şi codeină, ketamina, fenobarbital cu diazepam, tramadol (un produs înrudit cu morfina).

"Din nefericire, cele mai multe victime aveau vârste cuprinse între 22 şi 30 ani. Au fost şi cazuri, puţine este adevărat, de decedaţi cu vârste între 43 şi 57 ani", a mai spus directorul general.

Potrivit datelor laboratorului de toxicologie, un barbat, în vârstă de 57 de ani, a decedat în urma consumului de carbamazepina şi clozapin, iar cel de 44 ani-ketamina.

Echipamentele pentru laboratorul de toxicologie, au fost achiziţionate în cadrul proiectului Phare. Testele făcute în primele trei săptămâni de la deschiderea unităţii au arătat că numai în Bucureşti au fost identificate pozitiv şase cazuri de consumatori de droguri (unul cocaină şi cannabis, doi de heroină, unul de metadonă, unul ecstasy), precum şi patru decese produse de o supradoză de heroină.

"Datele ne permit să anticipăm un fapt deja prefigurat, respectiv că numărul de cazuri letale cauzate de «moartea albă» este mai mare decât în raportările existente şi aceasta în primul rând ca urmare a determinării directe, prin analize toxicologice calitative şi cantitative, şi nu prin determinări indirecte, precum chestionarele sau prelucrări statistice", a adăgat profesorul Dermengiu.

Lupta eficientă împotriva consumului de droguri a reprezentat una dintre pre-condiţiile de aderare ale României la Uniunea Europeană, astfel încât a fost inclusă în aquis-ul comunitar. Ea s-a transformat, după admiterea în Comunitatea Europeană, într-o sarcină permanentă de armonizare cu restul politicilor europene în domeniu.

În acest program, medicina legală este chemată procedural ca în cadrul expertizelor sale să cerceteze prezenţa substanţelor ilicite în probele biologice şi apoi să le analizeze sub raportul tipului, dozei, structurii chimice sau într-un context mai larg al cauzalităţii şi al cauzelor de deces. Medicina legală oferă de asemenea posibilitatea unei opinii independente atât de necesară actului juridic.

"Cunoscând faptul că România nu mai este o simplă «ţară de trecere» pentru drumul drogurilor spre Europa, ci a devenit chiar o ţară consumatoare, potrivit afirmaţiilor preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), Pavel Abraham, ne apare surprinzător faptul ca numărul de decese prin droguri raportat este scăzut", a spus profesorul Dermengiu.

În raportul CE privind "Situaţia drogurilor în Europa 2006" se manifestă o anumită reţinere faţă de măsura în care datele raportate reflectă realitatea din România. De altfel, în fiecare dintre raportările sale, ANA subliniază existenţa unei subraportări a indicatorului decese prin droguri, în mare măsură din cauza absenţei laboratoarelor medico-legale dedicate detecţiei de droguri stupefiante şi metaboliţi, a echipamentului modern necesar, cât şi a personalului specializat.

În ultimii ani raportările către EMCDDA ale Centrului Român de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri prezintă următoarea situaţie: în 2001-28 de cazuri, 2002-23 şi 2003-21, iar în 2004 nu mai apare niciun deces prin supradoză, a explicat Dermengiu.

"Pentru a soluţiona situaţia prezentată şi recunoscută şi pe plan european, România a inclus în aquis-ul de integrare necesitatea înfiinţării şi dotării corespunzătoare a câte unui laborator de detecţie a drogurilor stupefiante în fiecare institut medico-legal din ţară. Din păcate, a rămas una dintre nerealizările ţării în procesul integrării", a adăugat şeful INML.

Ulterior, identificând importanţa deosebită a problematicii, Executivul a iniţiat Programul "Marea alianţă română antidrog" - MARA, aprobat prin Hotărâre de Guvern, în testele relizate în 2005 care au ca scop constituirea şi implementarea sistemului naţional integrat de prevenţie şi combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri. Acest program se află încă în perioada identificării surselor de finanţare.

Faţă de această situaţie, Ministerul Sănătăţii Publice a iniţiat acţiuni proprii prin promovarea unui proiect Phare RO 2004/016-772.03.01 B1, "Strenghtening the institutional capacity of the Romanian agencies in the field of drug demand reduction", care a obţinut suport şi finanţare europeană şi a fost menit să corecteze baza materială şi tehnică, precum şi de instruire a personalului specializat atât de necesar sistemului medico-legal.

Proiectul s-a derulat între 2004-2007, a parcurs nenumărate etape complexe şi a fost susţinut de Ministerul Sănătăţii Publice, Oficiul de Plăţi şi Contractări Phare din cadrul Ministerului Finanţelor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Delegaţia Comisiei Europene.

Dată fiind importanţa obiectivului general, respectiv crearea facilităţilor moderne necesare detecţiei drogurilor şi metaboliţilor în sistemul medico-legal din România, toţi factorii implicaţi au depus eforturi deosebite pentru a depăşi diversele probleme ce au apărut pe parcursul desfăşurării celor două contracte finalizate ale acestui proiect: Phare RO 2004/016-772.03.01 B1 Twinning Light si Phare RO 2004/016-772.03.01 B3 Supply.

Proiectul a fost dus la îndeplinire din partea română de conferenţiarul George-Cristian Curcă - INML, cu suportul toxicologiei gerane, al cărui reprezentaţi au fost profesorul Herbert Kaeferstein, din Koln, coordonator de proiect, precum şi profesori şi medici din Duesseldorf, Frankfurt, Berlin, Hamburg şi Essen, dar şi cu cel al conducerilor instituţiilor beneficiare, respectiv profesor doctor Dan Dermengiu - director genral INML, profesorul Vasile Astărăstoae - directorul IML Iaşi şi profesorul Alexandra Enache - directorului general IML Timişoara.