Expert în educaţie, despre ordinul care-i trimite pe elevii cu media sub 5 la Evaluare la liceele de meserii: Sistemul refuză să îşi asume că acest 4 e un eşec de sistem, nu vina elevului

Măsura învăţământulului profesional care devine obligatoriu pentru elevii ce obţin sub 5 la evaluare împarte societatea în mai multe tabere. „Sistemul refuză să îşi asume că acest 4 este un eşec de sistem, nu vina elevului care a venit la şcoală opt ani”,spune expertul în educaţie, Daniela Vişoianu.

1454 afişări
Imaginea articolului Expert în educaţie, despre ordinul care-i trimite pe elevii cu media sub 5 la Evaluare la liceele de meserii: Sistemul refuză să îşi asume că acest 4 e un eşec de sistem, nu vina elevului

Expert în educaţie, despre ordinul care-i trimite pe elevii cu media sub 5 la Evaluare la liceele de meserii: Sistemul refuză să îşi asume că acest 4 e un eşec de sistem, nu vina elevului

Preşedintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, expertul în educaţie Daniela Vişoianu a precizat, pentru MEDIAFAX, în contextul adoptării Ordinului care prevede ca învăţământul profesional să devină obligatoriu pentru elevii care obţin sub media 5 la Evaluarea Naţională, că faptul că există copii în România care nu pot lua nota 4 la matematică ştiind aria dreptunghiului – cazul subiectelor din 2019- „este un eşec de sistem”.

„Sigur că un copil care intră la liceu cu 4 la matematică nu poate recupera pentru examenul de Bacalaureat. În fapt, sistemul refuză să îşi asume că acest 4 este un eşec de sistem, şi nu vina elevului care a venit la şcoală opt ani de zile”, spune expertul în educaţie.

Preşedintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie a precizat şi faptul că modul de evaluare de la finalul clasei a VIII-a este depăşit din toate punctele de vedere. „Este anormal ca un examen cu o miză atât de importantă să măsoare doar cunoştinţele de matematică şi română şi să decidă aproape ”pe viaţă” viitorul profesional al unui copil de 14-15 ani”, declară Daniela Vişoianu.

„Este ultima serie de clasa a VIII-a care învaţă potrivit curriculum-ului modificat în perioada 1999-2000. Nu avea niciun sens să produci o astfel de schimbare doar pentru o serie de copii. Decât populism: o întoarcere mascată a treptei I de liceu care place publicului şi părinţilor care îşi imaginează că nu vor fi afectaţi de o astfel de tragedie. Părinţi care nu concep că fiul lui ar putea fi fericit urmând o rută profesională bine organizată, mult mai practică decât teoria dintr-un liceu puţin modernizat ca discipline, predare şi profesori, un liceu care pur şi simplu nu i se potriveşte, dar îi asigură conformare socială”, completează aceasta.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Antonia Pup, a declarat, pentru MEDIAFAX, că măsura recent adoptată de către Ministerul Educaţiei, care prevede ca învăţământul profesional să devină obligatoriu pentru elevii care obţin mai puţin de 5 la Evaluarea Naţională, este una luată fără „niciun pic de fundamentare, fără consultare, fără dezbatere cu toţi actorii implicaţi”.

„O să aducă foarte multe prejudicii atât pentru elevii din învăţământul gimnazial, cât şi pentru cei din învăţământul profesional, pentru că, practic, această rută profesională este văzută drept „o groapă de gunoi”, ca să o spun cât mai direct”, spune Antonia Pup.

Aceasta este de părere şi că examenul de Evaluare Naţională nu ar trebui să fie văzut drept un examen vocaţional. „Aici mă întorc la consilierea în carieră care e absentă în ciclul primar, respectiv în ciclul de învăţământ gimnazial. E o măsură luată după ureche şi mi se pare că e un trend deja la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale cu privire la aceste măsuri şi modificări legislative”, menţionează preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

În ceea ce priveşte impactul negativ generat ca urmare a adoptării şi implementării acestei măsuri, Antonia Pup a precizat faptul că efectele negative vor fi multiple. „Prejudiciază parcursul educaţional al elevilor şi nu pune în valoare competenţele pe care elevii le au. Această treaptă, până la urma urmei, o să ne facă pe noi ca societate să nu putem nici să devoltăm învăţământul profesional, dar nici să avem elevi foarte pregătiţi care să se ducă toţi către un ciclu de învăţământ superior”, spune preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Potrivit aceleiaşi surse, această măsură şi efectele ei au fost gândite pe termen scurt, însă pe termen lung acestea se vor resimţi în mod negativ. „Elevii vor fi mult mai stresaţi şi, bineînţeles, percepţia la nivelul atât al părinţilor, cât şi al elevilor, cu privire la ruta profesională va fi din ce în ce mai negativă, privită cu un dispreţ. Şi până la urmă va accentua nivelul de segregare la nivelul ciclurilor de învăţământ”, spune Antonia Pup.

Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor a precizat faptul că o alternativă utilă în această speţă ar putea fi implementarea unor programe eficiente de orientare în carieră şi programe remediale.

„Bineînţeles pentru elevii care nu pot ţine pasul, pentru că există această îndoctrinare. Când eşti în ultimul an dintr-un anumit ciclu, părinţii „pompează” în tine meditaţii peste meditaţii, dar de fapt noi nu pornim toţi de la acelaşi nivel, tocmai pentru că nici profesorii nu sunt toţi formaţi în aceeaşi direcţie şi foarte mulţi dintre ei nu sunt formaţi deloc. Formarea iniţială, dar şi formarea continuuă sunt realizate într-un mod foarte lapidar”, a declarat Antonia Pup.

Ea a conchis invocând argumentul expertului în educaţie, Daniela Vişoianu, care spunea că ne concentrăm foarte mult pe ceea ce se întâmplă după şcoală, dar nu şi pe ceea ce se întâmplă în şcoală. „Acum, cred că dezideratul pe care Ministerul trebuie să şi-l asume ar fi în primul rând garantarea accesului la educţaie, dar şi creşterea calităţii educaţiei, la toate nivelurile. E importantă şi crearea unei strategii coerente şi în ceea ce priveşte arhitectura curiculară, formarea profesorilor, de la educaţia timpurie şi până la educaţia în mediul academic”, concluzionează preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, (FNAP-I.P) Iulian Cristache a spus, pentru MEDIAFAX, că federaţia sa a fost de acord cu acestă măsură, însă că a propus un amendament care ar fi putut tempera diferenţele de opinie în ceea ce priveşte această schimbare.

„Ne-am fi dorit ca această măsură să intre în vigoare pentru actuala generaţie de clasa a V-a, pentru elevii care intră în clasa a V-a din toamna acestui an, astfel încât să fie timp, să avem şi consilieri de orientare şcolară, de orientare în carieră, părinţii să ştie de la început că proprii copii trebuie să fie mobilizaţi, să fie responabilizaţi, profesorii trebuie să se pregătească pentru acest lucru. Deci era perfect din punctul meu de vedere”, spune Cristache.

Iulian Cristache a precizat însă că a înţeles şi punctul de vedere al Ministerului Educaţiei Naţionale în această speţă, care este unul justificat. „Ei spuneau că nu mai putem aştepta ca în fiecare an 25.000- 30.000 de elevi să se piardă. Adică sunt acei elevi care intră la liceu cu mult sub 5 şi nu reuşesc să obţină nici măcar diploma de BAC. Atunci decât să ai un elev pierdut, care să nu obţină nici măcar diploma de BAC sau vreo calificare, mai bine merge câtre un învăţământ profesional, către şcolile de meserii, astfel încât să termine cu o meserie”, menţionează preşedintele FNAP-I.P.

Acesta este de părere că efectele pe care implementarea acestei măsuri le va genera vor fi unele benefice. „Văd că au apărut reacţii în sensul discriminării, nu consider că e vorba de aşa ceva, pentru că din moment ce nu reuşesc să obţină media, atenţie, deci nu vorbim de un simplu examen de Evaluare Naţională, să spui că un elev a prins nota 5 la Evaluare că poate a avut o zi mai proastă sau nu s-a simţit bine, ori a fost bolnav”, spune Cristache.

„Vorbim de o pondere, 20% ponderea de la V-VIII şi cu 80% la Evaluarea Naţională, deci teoretic, cel puţin pe structura ultimilor ani, unde subiectele au fost pe o scală de la 1 la 10 foarte uşoare, aş încadra-o undeva la maximum 5, acel elev care nu ştie nici măcar tabla înmulţirii sau nu ştie aria unei figuri geometrice, nu cred că trebuie să meargă către un liceu teoretic. Şi nu o consider o pedeapsă, din contră, o consider un avantaj, o responsabilizare, astfel încât să-şi găsească o meserie care să-l ajute în viitor”, completează preşedintele FNAP-I.P.

Elevii care obţin sub media peste 5 la Evaluarea Naţioală nu vor mai putea intra în repartizarea la licee, potrivit Ordinului publicat, joi, în Monitorul Oficial, şi semnat de ministrul interimar al Educaţiei, Daniel Breaz. Elevii vor putea urma profesionala.

„La procesul de admitere în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021 participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională şi a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei 2 din prezentul ordin, este minimum 5”, se arată în paragraful din Monitorul Oficial.

Concret, elevii care obţin medii sub 5 la Evaluarea Naţională nu vor putea fi repartizaţi la liceu, opţiunea fiind învăţământul profesional.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici