EY: Relațiile, sănătatea și stabilitatea financiară sunt prioritățile definitorii pentru Generația Z

Dorința de independență financiară (87%), fidelitatea față de propriile valori (84%) și implicarea într-o relație (60%) se numără printre principalele priorități și repere ale Generației Z, potrivit unui nou studiu global realizat de organizația EY și Young China Group LLC, intitulat „Prima generație globală: maturitatea redefinită pentru o lume în schimbare”, care a colectat opiniile a peste 10.000 de tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, din 10 țări.

Sănătatea și relațiile înaintea banilor

Cercetarea a analizat cum arată vârsta maturității pentru prima generație care a crescut integral în era internetului și în perioada de ascensiune a rețelelor sociale. Aceasta a revelat o schimbare profundă a modului în care tinerii adulți abordează reperele tradiționale ale vieții și percep succesul. Patru din cinci (86%) tineri respondenți la nivel global se consideră în prezent adulți, deși 60% încă locuiesc împreună cu părinții sau persoanele care îi au în întreținere. Jumătate (51%) dintre aceștia consideră sănătatea fizică și psihică drept principali indicatori de succes personal, iar relațiile de familie (45%) sunt considerate mai importante decât situația materială (42%) în majoritatea țărilor.

Pentru liderii din mediul de afaceri, aceasta reprezintă o restructurare fundamentală a capitalului uman, întrucât organizațiile vor fi nevoite să își adapteze strategiile de recrutare, motivare și retenție, în timp ce brandurile vor trebui să se adreseze unei baze de clienți care pune din ce în ce mai mult sub semnul întrebării prezumpțiile legate de consum și succes personal.

De ce tinerii din Generația Z din mai multe țări preferă extrema dreaptă: „Vor să se simtă bărbați”

Studiu: 48% dintre angajatorii de la nivel global au dificultăți în recrutare

O piață a muncii în tranziție

„Ne aflăm într-un moment în care regăsim o mare diversitate generațională pe piața muncii: în prezent, coexistă și conlucrează, la nivel global, cinci generații, din care generația Z reprezintă aproximativ o treime și este în plină ascensiune. Trăsăturile, aspirațiile, valorile și principiile de viață ale reprezentanților acestei generații vor influența din ce în ce mai profund culturile organizaționale, profilul și stilurile de leadership, precum și modurile de lucru. Vorbim despre o primă generație cu adevărat globală și puternic conectată prin tehnologie, care valorizează în egală măsură bunăstarea psihică, fizică și materială, care percepe schimbarea frecventă a locului de muncă a fi ceva firesc și care este, în mod real, preocupată de dezvoltarea unor relații personale autentice. Istoric, fiecare generație preponderentă a influențat raportarea la muncă și modurile în care lucrăm. Așadar, este natural să ne așteptăm ca, în timp și pe măsură ce Generația Z va dobândi o pondere tot mai ridicată pe piața muncii, organizațiile să fie nevoite să se adapteze la reperele caracteristice acesteia, pentru a-și dezvolta un brand de angajator care atrage, reține, dezvoltă și motivează talentele de care are nevoie. De asemenea, este de așteptat ca acele organizații care întreprind astfel de demersuri din timp să obțină avantaje competitive dificil, dacă nu imposibil, de contrabalansat de către cele vor avea o abordare mai degrabă reactivă”, a spus Claudia Sofianu, Partener People Advisory Services, EY România.

Studiul arată că tinerii de astăzi se maturizează fizic și emoțional mai devreme, ca urmare a accesului nelimitat la informație. Aceasta a dus la formarea unei generații care înțelege în profunzime aspectele complexe ale vieții și care dă naștere, în același timp, unei dihotomii frapante a percepțiilor asupra viitorului. O treime (31%) dintre tinerii adulți respondenți la nivel global sunt foarte sau extrem de entuziasmați în legătură cu ceea ce va însemna viața lor la 50 de ani, în timp ce o proporție similară (34%) nutrește temeri profunde.

Tinerii adulți din toate țările incluse în studiu au indicat situația financiară ca fiind principalul lor motiv de îngrijorare. Din punct de vedere profesional, implicațiile sunt considerabile, având în vedere că aproape nouă din zece (87%) au declarat că independența financiară este foarte importantă, cu toate că mai puțin de două treimi (63%) manifestă o dorință puternică de îmbogățire. Schimbarea frecventă a locului de muncă nu mai este percepută ca un potențial dezavantaj, aproape șase din zece (59%) respondenți la nivel global considerând că este firesc să lucreze în cel mult cinci organizații de-a lungul vieții.

Deși motivațiile Generației Z pentru îndeplinirea scopurilor tradiționale ale vieții s-au schimbat, dorințele personale legate de aceste obiective persistă. O treime (34%) sunt căsătoriți, iar un sfert (25%) au un partener de viață, în timp ce jumătate dintre cei care nu sunt într-o relație își doresc acest lucru. În ciuda scăderii generale a ratelor fertilității la nivel global, aproape trei din zece (29%) respondenți au deja cel puțin un copil și aproape jumătate (47%) dintre cei care nu au copii declară că ar dori să aibă în viitor.

Tehnologia apropie, dar epuizează

Tehnologia le-a oferit tinerilor din întreaga lume o experiență și un vocabular digital comun, construind punți între limbi și culturi și apropiindu-le. Toți respondenții dețin un telefon inteligent, iar 94% folosesc zilnic o platformă de socializare. Cu toate acestea, aproape jumătate (44%) dintre respondenții la nivel global au declarat că ar prefera să petreacă mai puțin timp pe rețelele de socializare, iar o treime (33%) au spus că simt anxietate sau depresie în mod obișnuit sau permanent.

Odată cu integrarea rapidă a inteligenței artificiale în toate aspectele vieții, studiul arată că entuziasmul tinerilor față de tehnologie este pus la încercare. Deși aproape jumătate dintre respondenți (45%) afirmă că sunt curioși să testeze tehnologii noi, atitudinile variază semnificativ între diferite regiuni, oscilând adesea între entuziasm și apatie. Economiile emergente, precum Arabia Saudită (39%) și India (30%), sunt mai înclinate spre adoptarea tehnologiei, în timp ce piețele mature, precum Japonia (17%) și Coreea de Sud (17%), manifestă mai multă prudență în relație cu aceasta.

Adaptarea organizațiilor la capitalul uman emergent

„Tendințele globale privind diversitatea generațională de pe piața muncii sunt incontestabile. În același timp, la o scară mai redusă, ponderea generațiilor poate să difere în funcție o multitudine de factori: demografia populației, în ansamblu, contextul macro-economic, sectorul de activitate, cultura organizațională sau chiar preferințele individuale ale oamenilor. În aceste condiții, devine extrem de dificil să identificăm soluții general valabile pentru adaptarea organizațiilor la o realitate cu o diversitate atât de dinamică. Astfel, este recomandat ca organizațiile să înțeleagă în profunzime și cu prioritate profilul propriului capital uman, atât din perspectiva generațională – care oferă indicații importante referitoare la valori, stil de viață sau preferințe, cât și din perspectiva abilităților deținute, al nivelului de performanță și comportamentelor manifestate – care determină cultura organizației. O cunoaștere a capitalului uman care integrează toate aceste perspective reprezintă premisa esențială pentru dezvoltarea și implementarea de practici organizaționale care asigură, deopotrivă, succesul angajaților și al organizației. De asemenea, pentru a se adapta la contexte în continuă schimbare, este recomandat ca organizațiile să revizuiască și să ajusteze periodic această <>”, a spus Nicoleta Dumitru, Senior Manager, People Advisory Services, EY România.