Felix Pătrăşcanu, CEO FAN Courier: În pandemie ne-a crescut profitul cu peste 30%, preconizasem 10%-15% la începutul anului

Ochii pe mine! de marţi seara a avut patru invitaţi din zone foarte diferite. Vlad Craioveanu a început cu Felix Pătrăşcanu, fondatorul FAN Courier, a continuat cu o tănără influencer pe TikTok şi Instagram, Ana Petcu, apoi cu o activistă care luptă pentru drepturile persoanelor exploatate, Aurora Martin şi cu cea care a înfiinţat prima Şcoală de Gramatică din România, Corina Popa.

Felix Pătrăşcanu este unul dintre puţinii antreprenori români care poate spune că în aceste luni de criză a avut profit şi nu mic, peste 30%.

Profitul FAN Courier a crescut cu peste 30% în pandemie

"Felix Pătrăşcanu: Pot spune că ne-a crescut cifra de afaceri şi profitul, nesperat de mult, cu peste 30%, în condiţiile în care previzionasem o creştere de 10%-15% la începutul anului şi atunci nu ştiam absolut nimic de pandemie.

Ne-am trezit într-un Black Friday nepregătit, cel real, care se desfăşoară în noiembrie, de obicei, e foarte bine pregătit cu multe luni înainte şi discutat cu toţi clienţii noştri, ştim la ore exacte când ridicăm camioanele cu marfă, când livrăm.

Aici ne-am trezit de pe o săptămână pe alta cu o creştere exagerat de mare, căreia a trebuit să îi facem faţă, cu foarte mare efort.

Era ceva neprevăzut, nu ştiam ce înseamnă o pandemie de acest gen, nu ştiam comportamentul clienţilor care a fost cu totul bulversant pentru curieri.

Am avut o mare provocare apropos de curieri, pentru că trebuia să îi trimitem în fiecare zi la muncă, ei stăteau acasă cu familia, chiar cu seniorii familiei, era riscant pentru că toate zvonurile se îndreptau spre faptul că bătrânii sunt în grupele de vârstă cei mai atacaţi de acest virus.

În fiecare dimineaţă eram printre ei şi le ziceam că e o oportunitate şi s-a dovedit că şi curierii au un rol social de a ajunge la oameni acasă. Mulţi clienţi îmi spuneau că cineva îmi mai bate la uşă, că n-am mai văzut pe nimeni în acest lockdown, se bucurau că există nişte oameni care trec peste toate fricile şi vin să ne aducă nouă coletele.

Vlad Craioveanu: Dar i-aţi şi motivat financiar?

Felix Pătrăşcanu: Da, a trebuit s-o facem şi e şi normal să se întâmple lucrurile acestea. Mai mult, am venit cu măşti, cu dezinfectanţi, mănuşi, toată lumea le căuta în acea perioadă, a fost criză, până când ne-am pus la punct cu furnizorii noştri să ne dea tot ce ne trebuia au existat nişte sincope. Trebuie să le mulţumesc oamenilor că au venit la muncă şi am depăşit momentul destul de bine".

Antreprenorul spune că se uită la obişnuinţele tinerilor, caută să le înveţe, pentru că trebuie să ţină cont de ceea ce îşi doresc ei. "Am făcut studii să aflăm ce îşi doresc tinerii de la companie şi am aflat că salariile au fost pe locul trei, pe primul loc era un job sigur, iar pe locul doi - şefi inteligenţi, cu leadership".

Pătrăşcanu mărturiseşte că a investit foarte mult în tehnologie, 27 de milioane de euro fiind costul noii linii de sortare, achiziţionată acum doi ani.

Volumul de muncă în pandemie a fost extrem de mare pentru curieri, fiind vorba de 32.000 de colete procesate pe oră, 300.000 pe zi şi era imposibil să fie dezinfectate toate aceste pachete înainte de expediere.

Pătrăşcanu spune că e o relaţie bună între curieri şi clienţi, care le lasă des bacşiş.

"Am fost nevoiţi să închidem o cantină şi s-o transformăm în birou, am angajat 200 de oameni în această perioadă, oricum eram în criză de forţă de muncă, mă bucur că s-au întors mulţi români acasă", spune antreprenor.

Pătrăşcanu reprezintă proiectul Repatriot, prin care încearcă să aducem românii din străinătate acasă. Pe platforma Repatriot, poţi vedea joburile foarte bine plătite în România. "Paradigma businessurilor clasice e că s-au transformat în businessuri de tehnologie. Tehnologia pârjoleşte mai tot".

Ana Petcu, a povestit cum a ajuns, în câteva luni de pandemie să strângă o comunitate de 327.000 de oameni pe TikTok şi să aibă 9.000 de like-uri la o postare. Îi place să editeze video-uri, apoi s-a apucat să le arate şi altora.

"Noi, generaţia Z, am fost crescuţi să facem totul cât de bine se poate, ne dorim foarte mult independenţa, punem osul la treabă ca s-o obţinem, toţi cred că ne-am născut cu telefonul în mână, dar nu e aşa, eu am avut primul telefon la 10 ani", spune Ana.

Aurora Martin, activista invitată în a treia parte a emisiunii, are foarte multe funcţii, pălării, cum le spune ea. Este vicepreşedinta Institutului Internaţional pentru Securitate Umană din Chicago, decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, consilier principal la Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi. În 2015, a fost nominalizată Femeia anului în România pentru apărarea şi promovarea drepturilor femeilor. Are premii pentru Protecţia şi promovarea drepturilor femeii de la autorităţile române şi egiptene.

A plecat de acasă, dintr-un sat din Vrancea, la oraş că se făcea mai multă carte şi de atunci e mereu pe drumuri

În ceea ce priveşte exploatarea sub diferite forme, Aurora Martin spune că trebuie mers la cauză, iar noi mergem de multe ori la efect, trebuie să educăm activ. Ea a încercat să facă în şcoli exact acest lucru, ca să atragă atenţia asupra acestui fenomen, subliniind că nu numai fetele sunt expuse traficului de persoane.

Aurora Martin a lansat acum un an Muzeul mobil al Sclaviei Moderne, un microbuz colantat cu imagini semnificative, care are în interior manechine fiecare prezentând experienţe reale ale unor persoane care au suferit diferite forme de exploatare. 

"Mi-a venit ideea când am fost în SUA, am înţeles că noi în Sud-Estul Europei nu avem un asemenea muzeu, am mers pe sclavie prin muncă, sexuală. Am vrut să-l fac fix, dar era un efect limitat şi intenţia era să ajung la potenţiale victime din satele româneşti. De exemplu la fetiţa lăsată singură acasă de părinţii plecaţi în străinătate, care cad imediat în plasa primului lover boy care îi acordă atenţie."

De la sclavia modernă am trecut la gramatică, având-o invitată în studio pe Corina Popa, fondatoarea primei Şcoli de Gramatică din România. A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Română-Spaniolă din cadrul Universităţii Bucureşti. A fost admisă apoi la Şcoala Diplomatică din Madrid, finalizând-o cu o teză despre procesul de integrare a României în UE. Mănâncă gramatica pe pâine şi are mirosul format pentru a detecta orice greşeală.

Corina Popa consideră că era nevoie de o şcoală de gramatică pentru că analfabetismul  funcţional este peste 42%, nu înţelegem ce citim. "Sunt exigentă cu oamenii care reprezintă modele pentru tineri, cu reprezentanţii presei, atunci când vorbesc greşit".

Proiectul ei transpune regulile gramaticale în versuri, pentru a găsi plăcerea de a învăţa, Corina mărturisind că este prima susţinătoare a limbajului pozitiv în educaţie, unde greşeala e constructive.

"În dicţionare cuvintele au definiţii, în noi cuvintele au poveşti."

Tehnologia reprezintă un mijloc, nu un scop şi e de mare preţ în educaţie

"Vlad Craioveanu: Crezi că avântul tehnologic a superficializat gândirea copiilor, i-a făcut mai puţin preocupaţi de vorbit corect, cu abrevierile pe care le folosesc în discuţii?

Corina Popa: Ar putea suna surprinzător răspunsul meu, dar tehnologia reprezintă un mijloc, nu un scop şi ca orice mijloc el devine bun sau rău în funcţie de finalitatea folosirii respectivului mijloc şi cred că e de mare preţ tehnologia în educaţie, dar contează foarte mult cum o folosim. Cred că suntem într-o perioadă a vitezei şi din raţiuni de economie lingvinstică începem să folosim tot felul de prescurtări bizare, dar cred că atunci când responsabilitatea devine o valoarea fundamentată prin educaţie, acea valoare o să fie de neclintit şi sigur în acel grupuleţ cu lol, brb, ce faki, o să se găsească de fiecare dată acel Don Quijote care le va aminti colegilor că totuşi pentru limba română e eficient să apăsăm tasta 1 nu doar telefonic, ci şi prin acţiunile noastre."