Fostul viceprimar din Cluj şi patronul CFR au spus în instanţă că Paszkany a fost victima şantajului

La Tribunalul Cluj a avut loc, luni, un nou termen în dosarul în care Arpad Paszkany este judecat pentru sprijinirea unui grup infracţional şi şantaj, iar fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca Adrian Popa şi preşedintele CFR Cluj, Iuliu Mureşan, au fost audiaţi ca martori.

Adrian Popa le-a declarat judecătorilor că Marius Nicoară, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, l-a rugat de mai multe ori să îi intermedieze o întâlnire cu Arpad Paszkany, în timpul licitaţiei privind alocarea terenului pentru mall-ul din cartierul Gheogheni, pentru a-l convinge pe Paszkany să îşi retragă oferta şi ulterior să renunţe la acţiunea în instanţă. (Paszkany a pierdut licitaţia şi a dat în judecată CJ Cluj - n.r.).

"Nicoară mi-a spus că dacă Paszkany nu renunţă la contestarea licitaţiei va avea probleme la proiectele Polus din Cluj şi Esplanada din Bucureşti. Chiar la o întâlnire cu premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu, Marius Nicoară mi-a reproşat că stric imaginea partidului (PNL - n.r.) pentru că nu uzez de prietenia mea cu Paszkany şi nu încerc să îl determin să-şi retragă oferta şi să stingă acţiunea în instanţă. A spus că lui Paszkany îi pot fi create probleme la Polus şi Esplanada. Ameninţările lui Nicoară s-au concretizat când lucrările de la Polus au fost oprite pe motive de descoperiri arheologice. Eu pot spune că Paszkany a fost şantajat şi nu el a şantajat", a susţinut Popa.

Preşedintele CFR Cluj, Iuliu Mureşan, a declarat, la rândul său, în instanţă, că nu Paszkany a şantajat, ci el a fost victima unui şantaj.

"Nicoară l-a ameninţat pe Arpi (Paszkany - n.r.) că îi va bloca proiectele Polus şi Esplanada de la Bucureşti. În plus, m-am întâlnit cu Ioan Horoba, de la echipa de fotbal Gaz Metan Mediaş, care mi-a povestit că Iulian Dascălu i-a mărturisit că a fost chemat la DIICOT, i s-a pus în faţă o convorbire telefonică şi i s-a sugerat să spună că a fost şantajat de Paszkany. Apri nu a şantajat pe nimeni, el a fost şantajat. Tot dosarul e o făcătură", a spus Mureşan.

Iuliu Mureşan a adăugat că Liviu Man, patronul Gazetei de Cluj, şi Arpad Paszkany nu sunt prieteni, ci au avut doar o relaţie normală între un om de afaceri şi un ziarist.

Tot luni au fost audiaţi şi avocatul Eugen Iordăchescu, Aurel Mureşan, din Trustul Gazeta, avocatul Zoltan Farkas şi Ioan Petran, şeful comisiei de licitaţie. Petran a declarat judecătorilor că a avut o discuţie cu Paszkany, care i-a cerut ca licitaţia să fie corectă.

Iordăchescu a fost acuzat luni de procurori de mărturie mincinoasă. Procurorul DIICOT a anunţat în sala de judecată că Parchetul se va autosesiza pentru mărturie mincinoasă.

Eugen Iordăchescu, care a fost martor la o întâlnire dintre Paszkany şi Dascălu, a fost acuzat că în faza de urmărire penală a declarat că Pazkany ar fi organizat o campanie de presă împotriva lui Dascălu, fapt pe care l-a negat, luni, în faţa judecătorilor.

"Toată întâlnirea s-a desfăşurat într-o manieră extrem de profesionistă. Mie mi s-a părut o tranzacţie absolut legală. Ar trebui să fiu arestat în fiecare zi dacă asta a fost un şantaj", a spus Iordăchescu.

Arpad Paszkany a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că el nu a încercat să ia legătura nici cu fostul preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, nici cu omul de afaceri Iulian Dascălu.

"Am desenat în sală OZN-uri şi moace imaginare. Eu nu am căutat legătură cu Nicoară, el a căutat legătură cu mine. Spuneţi-mi o declaraţie a unui martor care a fost chemat de DIICOT şi a susţinut ceea ce spune DIICOT. Eu cred că de când asistaţi la proces puteţi trage concluzii", a spus Paszkany.

Următorul termen va avea loc în 12 aprilie, când vor fi audiaţi alţi martori, printre care şi Liviu Man, patronul Gazetei de Cluj.

Omul de afaceri Arpad Paszkany a fost trimis în judecată în 30 iulie 2009, fiind acuzat că în perioada 2004-2006 a susţinut un grup infracţional organizat condus de Liviu Man, preşedintele trustului Gazeta, prin finanţarea, sub diverse forme, a publicaţiilor trustului, cunoscând componenţa grupului şi modul de operare.

Dosarul a fost înregistrat în 31 iulie 2009 pe rolul Tribunalului Cluj.

Potrivit procurorilor DIICOT, Paszkany ar fi folosit publicaţiile trustului în interes personal sau al societăţilor sale, orchestrând şantajul exercitat de către membrii grupului, respectiv pentru a determina societăţile concurente să facă sau să nu facă anumite activităţi, să renunţe la participarea la licitaţii sau să încheie contracte în scopul de a obţine foloase materiale în scop ilicit.

De asemenea, omul de afaceri clujean este acuzat că, în perioada ianuarie - noiembrie 2006, a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicaţiilor trustului Gazeta la adresa lui Iulian Dascălu, reprezentantul Iulius Grup Iaşi, firmă pe care a şi constrâns-o prin ameninţări să-i cedeze, pentru suma derizorie de 10.000 de euro, o suprafaţă de teren de 13.974 de metri pătraţi situată în municipiul Cluj-Napoca, a cărei valoare de piaţă era de 400.000 de euro.

Conform sursei citate, în perioada 2004-2006, Paszkany a virat societăţilor lui Liviu Man diverse sume de bani, sub pretextul finanţării ziarului pentru înfiinţarea de noi publicaţii. De asemenea, i-a închiriat la preţuri modice mai multe birouri pentru a asigura spaţiul necesar desfăşurării activităţii trustului de presă.

Probele administrate la dosar arată că Paszkany a finanţat deschiderea ziarului "Gazeta de Bucureşti", discuţiile purtate în mediul jurnalistic avansând suma de aproximativ 200.000 - 300.000 de euro.

Pe parcursul anchetei penale, mai mulţi martori au declarat că era de notorietate în mediul jurnalistic faptul că Arpad Paszkany finanţa publicaţiile trustului Gazeta pentru a se folosi de acestea în promovarea afacerilor sale şi compromiterea celor care îi făceau concurenţă, prin declanşarea unor campanii de presă tendenţioase şi negative împotriva acestora.

"Sprijinirea financiară şi logistică a grupului a fost făcută de Paszkany în mod interesat, pentru a-şi proteja imaginea sa şi a firmelor pe care le conducea. Pe de altă parte, în situaţiile în care interesele personale sau ale societăţilor sale o cereau, acesta a folosit, prin intermediul lui Liviu Man, toate publicaţiile trustului în scopul creării unei imagini negative, tendenţioase asupra unor persoane fizice sau juridice cu interese contrare acestuia", potrivit unui comunicat al DIICOT.

Într-un comunicat postat pe site-ul oficial al clubului de fotbal CFR 1907 Cluj, ca reacţie la anunţul DIICOT Cluj privind trimiterea sa în judecată, Paszkany susţinea că persoanele care "au lucrat" în acest dosar "sunt în strânsă legătură prin medii de familie sau apropiaţi care se află pe statul de plată al celor care au păgubit bugetul Consiliului Judeţean Cluj".

Avocatul omului de afaceri Iulian Dascălu, parte vătămată în dosarul în care este judecat Arpad Paszkany, a depus, la termenul din 29 septembrie 2009, o solicitare privind acordarea de daune morale de 100.000 de euro de la Arpad Paszkany, susţinând că, în urma acţiunilor coordonate de acesta, Dascălu "nu s-a simţit în siguranţă".

La termenul din 12 octombrie 2009, Paszkany a fost audiat timp de peste trei ore la Tribunalul Cluj, el spunând că nu l-a şantajat niciodată pe omul de afaceri Iulian Dascălu şi că el a fost cel şantajat. Tot la acel termen, procurorii DIICOT au depus cererea de strămutare a procesului, care a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind respinsă.

La termenul din 14 decembrie 2009, procurorul de şedinţă din cadrul DIICOT a solicitat Tribunalului Cluj trimiterea cauzei la Tribunalul Brăila, pentru a fi judecată împreună cu dosarul "Gazeta". Avocatul lui Paszkany s-a opus acestei cereri, susţinând că ar fi încălcată competenţa teritorială dacă dosarul ar fi trimis la Brăila şi a adăugat că dosarul în care este judecat Paszkany nu a fost disjuns din "Gazeta".

La termenul din 18 ianuarie 2010, omul de afaceri Paszkany Arpad susţinea că, din cauza procesului în care este acuzat de sprijinire a unui grup infracţional şi şantaj, a pierdut contracte şi a cheltuit sute de mii de euro pentru a angaja cabinete internaţionale de avocatură ca să arate investitorilor străini că nu este vinovat.