FOTO Şcoli, primării şi peşteri din mai multe judeţe, expuse la valorile ridicate ale unui gaz radioactiv care produce cancer

Un număr de 180 de şcoli, grădiniţe şi primării, dar şi câteva peşteri turistice din mai multe judeţe ale României sunt expuse la valori ridicate de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, specialiştii recomandând aerisirea încăperilor.

1798 afişări
Imaginea articolului FOTO Şcoli, primării şi peşteri din mai multe judeţe, expuse la valorile ridicate ale unui gaz radioactiv care produce cancer

Şcoli, primării şi peşteri din mai multe judeţe, expuse la valorile ridicate ale unui gaz radioactiv care produce cancer

Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a declarat, marţi, presei, că valorile ridicate de radon au fost constatate cu ocazia realizării primei hărţi de radon din România care prezintă zonele de risc la nivel naţional.

”Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi”, a spus Cucoş Dinu.

Potrivit acesteia, din hartă reiese că s-au înregistrat valori mari de radon în mai multe judeţe, precum Cluj şi Mureş, dar s-au observat corelaţii şi cu geologia solului, astfel încât specialiştii UBB vor să suprapună harta de radon realizată peste harta geologică a României.

”Am avut surprize ca, în instituţii publice, în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate, să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în judeţele Alba, Timiş sau Suceava. De asemenea, în peşteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună. În peşteri – Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate, cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc. Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari şi unde ar trebui staţionarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii şi elevii din şcolile respective ar trebui informaţi”, a spus Alexandra Cucoş Dinu.

Specialiştii UBB au reuşit să implementeze primele metode de remediere din România, iar acum vor dezvolta un proiect prin care încearcă reducerea costurilor metodelor de bază şi să adapteze casele afectate la directivele de eficienţă energetică.

”Există soluţii, trebuie o cooperare naţională. Nu cred că în aceste instituţii publice, şcoli, unde nivelul de radon este ridicat, nu se poate implementa o metodă de remediere. Costurile variază şi ar putea ajunge la 1.000 de euro, vom încerca să scoatem un sistem pe piaţă care să poată fi comercializat, să brevetăm o soluţie rapidă, puţin consumatoare de energie, ieftină, accesibilă tuturor, pentru control, atât de monitorizare cu transmitere la distanţă a datelor, de supraveghere a nivelul de radon din locuinţă, cât şi de intervenţie”, a explicat Cucoş.

Pentru reducerea expunerii la radon în şcoli, grădiniţe şi primării, o soluţie la îndemână este aerisirea şi ventilarea încăperilor.

Harta realizată la UBB va fi încărcată şi pe Atlasul European de Radon.

Harta de radon a fost prezentată în cadrul seminarului "Implementarea Standardelor Fundamentale de Securitate în ceea ce priveşte Expunerea Populaţiei la Radon şi la Radionuclizii din Materialele de Construcţii” care se desfăşoară în perioada 23 – 27 ianuarie la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB.

Anul trecut, în luna octombrie, UBB Cluj-Napoca a lansat în premieră naţională, un proiect cu finanţare europeană de dezvoltare a unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon.

Managerul de proiect, Alexandra Cucoş Dinu, declara atunci că, în urma unor cercetări preliminare efectuate, România s-ar clasa pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte expunerea la radon, astfel încât este nevoie de intervenţii în zonele unde concentraţia de radon este mai mare decât nivelul legiferat.

“Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB a lansat un proiect cu finanţare europeană de aproape 9 milioane de lei, în premieră naţională, care prevede dezvoltarea unor sisteme inteligente integrate pentru monitorizarea, controlul şi reducerea expunerii la radon şi la alţi poluanţi casnici aerieni, din interiorul caselor şi a clădirilor. România, ca nivel de risc al expunerii la radon, cred că este pe primul loc în Europa, toate măsurătorile preliminare indicând acest lucru, astfel că e nevoie de intervenţii în zonele unde concentraţia de radon este mai mare decât nivelul legiferat. Radonul este recunoscut ca şi agent carcinogen sigur, care produce cancer bronho-pulmonar, dar şi leucemie, malformaţii la copii sau un sistem imunitar deficitar. Familiile din România respiră în interiorul caselor un aer viciat şi acuză probleme de respiraţie grave în ultimii ani, de când se aplică directiva de eficienţă energetică şi se construiesc case izolate, în care nu se mai respiră sănătos”, a spus Cucoş Dinu.

Potrivit acesteia, România trebuie să elaboreze o strategie naţională de radon, care include elaborarea unei hartă de radon cu zonele de risc, o strategie de prevenţie pentru clădirile noi şi o parte de remediere a clădirilor existente, astfel încât să îşi alinieze legislaţia, începând cu 2018, la o directivă europeană privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radon.

Doina Todea, medic la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Cluj-Napoca, a declarat, la rândul său, că radonul este al doilea factor de producere a cancerului bronho-pulmonar în România, după fumat, dar este şi primul factor în apariţia cancerului bronho-pulmonar la nefumători.

“O dată cu acest proiect vom avea şi noi o hartă a expunerii la radon, a radonului din interior. Acest gaz radioactiv este legat de afectarea pielii, a sistemului gastro-intestinal, de apariţia cazurilor de leucemie”, a spus Todea.

Tiberiu Catalina, conferenţiar universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, a susţinut şi el în urma actualelor prevederi privind izolarea termică a locuinţelor s-a constatat rezolvarea problemei eficienţei energetice, dar are loc şi o etanşeizare a clădirii care are ca efect, în interior, înregistrarea unor valori ridicate de poluare.

“Avem probleme cu sănătatea deoarece nu are loc o ventilare a clădirilor, atât a apartamentelor, cât şi a sălilor de clasă din şcoli. În interiorul spaţiului se propagă microbi, este praf, se înregistrează niveluri ridicate de radon. Deschiderea periodică a ferestrelor este insuficientă, astfel că este nevoie de alte soluţii, cum ar fi montarea unor grile în tâmplăria ferestrelor termopan, sistem care este obligatoriu în alte ţări, cum ar fi Franţa”, a precizat acesta.

Catalina a menţionat că radonul are un nivel mai crescut la nivelul solului şi înregistrează concentraţii mai mari la parterul caselor sau la demisol.

“Radonul este un gaz radioactiv natural care se degajă din interiorul solului şi se infiltrează în case prin structura de rezistenţă sau prin crăpăturile plăcii către sol”, a explicat Catalina.

Proiectul lansat de UBB prevede, printre altele, efectuarea de măsurători gratuite de radon prin instalarea unor detectoare în 1.000 de case din cinci oraşe – Cluj-Napoca, Timişoara, Sibu, Iaşi şi Bucureşti, pe o durată de şase luni, pentru a se stabili concetraţia de radon existentă.

Perioada de implementare a proiectului este septembrie 2016 – august 2020.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici