IICCMER: Investigaţii arheologice în judeţul Tulcea, pentru deshumarea unor foşti deţinuţi politici

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a început, luni, o acţiune de căutare şi deshumare a rămăşiţelor pământeşti ale foştilor deţinuţi politici morţi în colonia penitenciară de la Periprava, judeţul Tulcea.

148 afişări
Imaginea articolului IICCMER: Investigaţii arheologice în judeţul Tulcea, pentru deshumarea unor foşti deţinuţi politici

IICCMER: Investigaţii arheologice în judeţul Tulcea, pentru deshumarea unor foşti deţinuţi politici

Investigaţiile arheologice din localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti, au loc în perioada 25-30 mai şi sunt făcute în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), cu scopul de a descoperi şi deshuma rămăşiţele pământeşti ale foştilor deţinuţi politici decedaţi în colonia penitenciară din apropiere, se arată într-un comunicat de presă al IICCMER transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

O primă campanie de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir al satului s-a făcut în septembrie 2013.

Potrivit IICCMER, în perioada 1959-1964, la Periprava au fost înhumaţi mulţi foşti deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă, amplasamentul cimitirului deţinuţilor fiind stabilit pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.

"În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa unor morminte. În urma intervenţiei arheologice, au fost însă depistate opt morminte, dintre care cinci au fost dezvelite şi cercetate. Patru dintre defuncţi erau depuşi în sicrie confecţionate din material lemnos, iar unul a fost înhumat fără sicriu. Asupra rămăşiţelor defuncţilor nu s-a descoperit inventar funerar. După cercetare, toate scheletele au fost protejate prin acoperirea lor cu folie, iar şanţurile arheologice au fost astupate până la nivelul actual de călcare", se mai arată în comunicatul citat.

La începutul anilor ’50, Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830), scopul oficial al înfiinţării coloniei fiind construirea unui dig pe o lungime de 16,5 kilometri între localităţile Periprava şi Sfiştofca, pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi desţelenite, în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.

"Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţi politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun", a precizat IICCMER.

Informaţiile documentare obţinute, precum şi numeroasele mărturii provenite de la foşti deţinuţi politici care au fost internaţi pentru anumite perioade de timp în colonia penitenciară de la Periprava arată că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior.

"Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile specifice existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanţi, şefi de secţii, personal sanitar şi administrativ şi până la simpli gardieni, care în virtutea funcţiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenţie, care avea ca principal scop distrugerea rezistenţei fizice şi morale a deţinuţilor, iar în cazul celor ale căror resurse de viaţă se epuizau, decesul", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, există, de asemenea, vinovăţia indiscutabilă a înalţilor responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi, în ultimă instanţă, a liderilor de partid şi de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică.

În cursul celei de-a doua campanii de investigaţii arheologice, care a început luni, se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, în cadrul acelui perimetru delimitat unde se cunoaşte că au fost înhumaţi deţinuţi politici. De asemenea, se vor dezveli toate scheletele identificate în 2013, pentru ca acestea să poată fi analizate individual de către un medic legist şi vor fi practicate noi secţiuni arheologice pentru a se descoperi şi cerceta amplasamentele altor morminte.

IICCMER a precizat că de la toate mormintele descoperite se vor recolta probe biologice de ţesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identităţii persoanelor decedate.

"Analizele pentru stabilirea ADN-ului se vor efectua în cadrul Laboratorului de Genetică din cadrul Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti. Informaţiile astfel obţinute se vor constitui într-o bază naţională de date care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine ulterior de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode", potrivit sursei citate.

Cercetările sunt efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER, în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar şi ai altor instituţii ale statului, iar acţiunea este sprijinită de către Prefectura Tulcea şi de Primăria comunei C.A. Rosetti.

Torţionarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava. Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc).

Ioan Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.

"Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", conform anchetatorilor.

Potrivit procurorilor, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici