Imagini noi de la cascada Bigăr realizate cu o dronă. Reprezentanţii Romsilva: „Nu micşorarea debitului ar fi dus la prăbuşire” VIDEO

Imagini noi din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, realizate cu o dronă, ar demonstra faptul că nu o eventuală micşorare a debitului apei ar fi dus la prăbuşirea peretelui cascadei Bigăr, susţin reprezentanţii Romsilva.

7724 afișări
Imaginea articolului Imagini noi de la cascada Bigăr realizate cu o dronă. Reprezentanţii Romsilva: „Nu micşorarea debitului ar fi dus la prăbuşire” VIDEO

Imagini noi de la cascada Bigăr realizate cu o dronă: nu micşorarea debitului ar fi dus la prăbuşire

Săptămâna trecută un perete al cascadei Bigăr s-a surpat, probabil, din cauze naturale. Imediat după acest eveniment, mai mulţi activişti au spus că o lucrare de captare parţială a izvorului Bigăr, realizată acum 33 de ani, ar fi cauzat surparea peretelui cascadei.

„În aceste imagini aeriene filmate acum câteva zile puteţi observa că păstrăvăria Valea Miniş se află la o distanţă apreciabilă de cascada Bigăr, la circa un kilometru distanţă”, au scris pe Facebook, reprezentanţii Romsilva.

Potrivt Romsilva, „Păstrăvăria Valea Miniş a fost construită în anii 1986 - 1988, cu 12 ani înainte de înfiinţarea Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, iar tot atunci a fost realizată şi lucrarea de captare parţială a izvorului Bigăr, de atunci nefiind realizate alte intervenţii şi lucrări. Păstrăvăria Valea Miniş se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, unde aceste activităţi sunt permise, iar păstrăvăria are toate avizele şi autorizaţiile necesare. În acest video este inserată şi o hartă cu zonarea internă a parcului, unde se poate observa poziţionarea păstrăvăriei”.

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni.

Practic, Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate, susţin specialiştii companiei care administrează rezervaţiile naturale ale statului.

„Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micşorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, mai spun cei de la Romsilva.

O cascadă de acelaşi tip, cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut, precizează Romsilva.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici