Instanţa supremă sesizează Curtea Constituţională pe legea privind arestul la domiciliu

Judecătorii instanţei supreme au sesizat, vineri, Curtea Constituţională privind proiectul adoptat de Guvern potrivit căruia persoanele condamnate până la un an de închisoare care nu au comis fapte violente, au dreptul să execute pedeapsa în arest la domiciliu.

997 afişări
Imaginea articolului Instanţa supremă sesizează Curtea Constituţională pe legea privind arestul la domiciliu

Instanţa supremă sesizează Curtea Constituţională pe legea privind arestul la domiciliu

„Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr. 5 din 8 iunie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar prin Hotărârea nr.6 din 8 iunie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative”, infomează reprezentanţii instanţei supreme.

„Aşa cum s-a susţinut în Hotărârea nr. 2 din 26 aprilie 2018 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referirea la faptele comise „cu violenţă” nu permite identificarea, în mod exact, a sferei faptelor exceptate de la executarea pedepsei prin detenţie la domiciliu. Astfel, de exemplu, infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzută în art. 371 C. pen. se poate săvârşi „prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor”, iar referirea la fapte comise „cu violenţă” nu permite desprinderea unei concluzii clare privind includerea sau excluderea faptei prevăzute în art. 371 C. pen. în/din sfera excepţiilor. În cazul infracţiunii
prevăzute în art. 371 C. pen., precum şi în cazul tuturor infracţiunilor în conţinutul cărora săvârşirea prin violenţă reprezintă o modalitate alternativă, nu rezultă cu claritate dacă numai săvârşirea în concret în modalitatea exercitării violenţelor se include în sfera excepţiilor de la executarea pedepsei prin detenţie la domiciliu sau dacă, pentru includerea în sfera excepţiilor, este suficient ca norma de incriminare reţinută în încadrarea juridică să prevadă, ca modalitate alternativă, exercitarea violenţelor”, se arată în documentul transmis CCCR de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, magistraţii au mai subliniat că există nereguli şi privind prevederea potrivit căreia vor fi plasaţi în arest la domiciliu şi deţinuţii care mai au de executat 18 luni până la împlinirea termenului minim pentru liberarea condiţionată.

„Plasarea persoanelor condamnate în detenţie la domiciliu, cu 18 luni înainte de împlinirea fracţiei de pedeapsă, reconfigurează instituţia liberării condiţionate, fără ca legiuitorul să fi realizat minime modificări în Codul penal, de natură să asigure corelarea legislaţiei. Astfel, de exemplu, în art. 100 alin. (1) lit. b) C. pen. se prevede că „liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis.”
Practic, în conformitate cu dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. b) C. pen., persoana care se află în executarea pedepsei prin detenţie la domiciliu nu poate beneficia de liberarea condiţionată”, spune instanţa supremă.

Decizia magistraţilor vine după ce, miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, un proiect conform căruia persoanele condamnate până la un an de închisoare, care nu au comis fapte violente, au dreptul să execute pedeapsa în arest la domiciliu.

O propunere a PSD la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, adoptată de deputaţi, prevede că: "Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani pentru fapte comise cu violenţă".

Un alt amendament UDMR la Lefea adoptată de Camera Deputaţilor arată că: "În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă". Potrivit unei propuneri a social-democraţilor prevederile din amendamentul UDMR "se aplică şi persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii mai mare de un an".

În plus, în textul modificărilor este prevăzut că se consideră 20 de zile executate din pedeapsă pentru fiecare lucrare ştiinţifică publicată sau invenţie şi inovaţie brevetată.

"Caracterul ştiinţific al lucrărilor elaborate de către deţinuţi este stabilit, potrivit dispoziţiilor legale, de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI", potrivit textului iniţiativei legislative.

O altă modificare adoptată prevede că "învoirea din motive umanitare se poate acorda pentru soluţionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum şi în caz de calamitate".

Camera Deputaţilor a votat în plenul de miercuri în calitate de for decizional, astfel Legea ajungând acum la promulgare de către preşedintele Klaus Iohannis.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici