INTERVIU: Clarke: Firmele britanice din România au ceva probleme cu justiţia, dar constatăm progrese

Rep.: Domnule ministru, cum se transferă toate aceste probleme, toate aceste neajunsuri către companiile britanice care fac afaceri în România? Vă întreb asta pentru că ştiu că v-aţi văzut deja cu unii dintre cei mai importanţi politicieni români – ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi preşedintele României, Traian Băsescu – dar şi cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În plus, ştiu că v-aţi întâlnit cu câţiva importanţi manageri britanici care conduc afaceri în România.

K.C.: Am avut o întâlnire extrem de bună cu omologul meu român, ministrul Justiţiei. Are entuziasmul pe care şi eu, în Marea Britanie, îl am în nevoia de a mă asigura că guvernarea, sistemul comercial şi instanţele noastre sunt cât mai ferite de corupţie, lucru care este, de altfel, de datoria oricărui guvern.

M-am întâlnit, e-adevărat, şi cu câţiva oameni de afaceri britanici. Nu o să dau nume, căci discuţiile au fost confidenţiale. Unul dintre ei chiar mi-a spus că este aici de doi ani şi că nu a avut niciodată vreo problemă: nu a avut nicio dificultate legată de corupţie, nu a văzut vreun indiciu legat de vreo faptă de corupţie. Niciunul dintre ceilalţi nu mi-a putut spune că s-a lovit direct de problema corupţiei. Cu toţii însă cred că lucrurile sunt mai bune acum decât erau atunci când au venit aici.

România va accesa un credit pentru apărare cu rambursare în 40 de ani. Anunțul făcut de Bolojan

EXCLUSIV: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE

Simplificând, cu toţii s-au declarat surprinşi de modul în care funcţionează uneori fie instanţele, fie sistemul de contractare, de licitaţii. Însă cred că şi românii văd aceleaşi lucruri, au acelaşi păreri şi cred că toată lumea înţelege că este o idee bună ca Guvernul să facă presiuni în direcţia asta, să rezolve lucrurile astea şi să se asigure că eficienţa sistemului judiciar creşte şi că, în final, vom avea de-a face cu un nivel de integritate totală.

Le mulţumesc celor trei (Cătălin Predoiu, Traian Băsescu şi Mugur Isărescu, n.red.) pentru timpul pe care mi l-au acordat, am avut nişte conversaţii foarte plăcute cu toţi trei.

Am avut mai degrabă discuţii despre sistemul judiciar, fără legătură cu mediul de afaceri. Desigur, am discutat puţin şi cu guvernatorul băncii centrale, care nu are nicio legătură cu sistemul judiciar, nu asta este menirea unui guvernator de bancă centrală. Ceilalţi doi însă au fost mai mult decât dispuşi să discute despre problemele sistemului judiciar. În cazul ministrului român de Justiţie, cel mai important aspect vizat de discuţie a fost modul în care am putea coopera, la nivel tehnic, de experţi, pentru a dezvolta noi abordări, noi politici anti-corupţie.

Şi preşedintele a fost mai mult decât dispus să discute despre aceste lucruri şi, evident, îşi doreşte să rezolve această problemă (a corupţiei, n.r.). Presupun că fiecare român vrea ca acesta să nu mai fie subiect de discuţie atunci când vine vorba despre România. Deci da, sunt încrezator.

Rep.: Puteţi spune că aţi primit garanţii ferme de la cei doi oameni politici că vor încerca să rezolve aceste probleme?

K.C.: Da, am văzut voinţa politică de a rezolva aceste problem legate de corupţie. Opiniile pe acest subiect au fost exprimate, iar voinţa politică s-a manifestat.

Nu doar ministrul Justiţiei, ci şi preşedintele a subliniat importanţa recent adoptatelor legi, care au menirea de a întări sistemul (codurile civil şi penal, n.red.). Totodată, preşedintele s-a declarat deranjat de terminologia folosită în cel mai recent raport al Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi a reacţionat la acest fapt, ca preşedinte al României. Nu a evitat însă acest subiect, am discutat despre asta. A simţit nevoia să sublinieze faptul că o serie de legi importante au fost adoptate recent. La discuţia cu preşedintele a participat şi ministrul de Justiţie şi aş spune că au încercat să mă impresioneze, arătându-mi voinţa politică pentru cooperare, pentru progres.

Rep.: Domnule ministru, v-aţi investi banii în România de astăzi?

K.C.: Ca ministru nu am voie să investesc. Modestele mele economii le-aş pune însă în mâinile cuiva priceput. Dacă vreţi să vă răspund sincer, atunci când eram în opoziţie şi aveam voie să investesc, am făcut-o, însă nu am ales România. Înainte însă de a investi în România, mi-ar plăcea foarte mult să vin aici şi să petrec mai mult timp. Însă, pentru a investi aici, aş avea nevoie de o cercetare, de o observare mai atentă decât îmi poate oferi o vizită-fulger de ministru.

Atunci când am fost în opoziţie am lucrat pentru companii care fac afaceri în România. În Marea Britanie ai voie să faci afaceri când eşti în opoziţie. Am constatat atunci că, de fapt, România este o piaţă foarte bună.

Mă întrebaţi dacă aş fi un investitor interesat de ţara dumneavoastră, de piaţa românească? Vă răspund că da, aş fi. Chiar comentam cu unul dintre oamenii de afaceri cu care am luat prânzul despre potenţialul enorm al ţării dumneavoastră. Dacă ai căuta o piaţă europeană care ar trebui să crească foarte rapid şi care are zone destul de subdezvoltate comparativ cu standardele europene, despre care te aştepţi să decoleze pur şi simplu, dat fiind că românii încep să consume din ce în ce mai mult, aş spune că aici le găseşti. Depinde în ce afacere aş fi implicat. Dar, dacă aş fi un investitor, aş căuta România. Vechile economii europene cresc mult mai lent în aceste vremuri, potenţialul de creştere este acum în noile pieţe. Poţi să trăieşti bine în comerţul internaţional, în afaceri, dacă identifici o piaţă în care produsul sau serviciul pe care-l oferi este subdezvoltat. Şi cred că s-ar putea ajunge şi aici la o economie de tip britanic sau francez, sau american, în, să zicem, zece ani. Regula este că cine intră primul pe o astfel de piaţă o va duce bine.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE

Clarke afirmă, în interviul acordat miercuri seară, că oamenii de afaceri britanici care conduc companii cu afaceri în România au admis că sistemul judiciar românesc are probleme, în special în cadrul proceselor în instanţă sau în ceea ce priveşte sistemul de licitaţii, însă au evidenţiat evoluţia pozitivă a statului român în tentativa de a moderniza sistemul şi a-l alinia la standardele europene. Ministrul britanic al Justiţiei descrie drept „extrem de bune” întâlnirile avute cu omologul său român, Cătălin Predoiu, şi cu preşedintele României, Traian Băsescu, arătând că ambii au abordat deschis discuţia despre problemele sistemului judiciar românesc şi l-au convins că există voinţa politică necesară pentru evoluţie.

Kenneth Clarke este unul dintre cei mai cunoscuţi conservatori britanici, el candidând de trei ori, fără succes însă, pentru funcţia de lider al formaţiunii. Orientările sale pro-europene, teoretic incompatibile cu doctrina conservatoare, au contribuit din plin la notorietatea sa, însă cariera sa politică la vârf întinsă pe zeci de ani este cea care i-a adus faima.

Clarke a făcut parte din Guvernul Marii Britanii timp de 18 ani, până când conservatorii au pierdut alegerile.

Kenneth Clarke a fost însă, iniţial, „ministru junior” în Cabinetul britanic condus de Ted Heath, în 1972. A ocupat apoi, succesiv, portofoliul Internelor, al Sănătăţii, al Economiei şi Comerţului, al Finanţelor şi al Educaţiei, făcând parte din cabinetele celebrilor John Major sau Margaret Thatcher. În prezent este „UK Governmen’s anti-corruption champion”, titularul funcţiei fiind cel care supervizează aplicarea politicilor anti-corupţie în relaţiile comerciale ale firmelor britanice atât în Regatul Unit cât şi în afară.

Este un mare fumător şi un fin cunoscător în materie de tutun şi whisky. La 70 de ani, se declară pasionat de cursele de maşini, fiind un mare fan al Formulei 1, dar şi de automobilele de epocă. Este totodată un pasionat ascultător de jazz, înainte de cariera politică el fiind chiar moderatorul unei emisiuni de radio dedicate genului.

În memoriile ei, Margaret Thatcher îl descrie ca fiind „un prieten sincer”.

Prezentăm, în continuare, interviul acordat în exclusivitate agenţiei MEDIAFAX de ministrul britanic al Justiţiei, Kenneth Clarke:

Reporter: Domnule ministru, ştiu că aţi mai vizitat România în anii ’80. Cum vi se pare astăzi Bucureştiul, la o primă vedere?

Kenneth Clarke (K.C): Am mai fost în România o dată, în anii ’80, ca ministru foarte tânăr în Guvernul doamnei Thatcher (Margaret Thatcher, n.red.), pentru o întâlnire internaţională pe tema transporturilor care s-a ţinut la Bucureşti.

Bucureştiul îmi pare total schimbat. Pare, una peste alta, un oraş mult mai prosper. Poate şi pentru că ieri (marţi, n.r.) vremea a fost atât de frumoasă mi s-a părut că este un oraş complet schimbat. Mi se pare că este infinit mai puţin cenuşiu decât în acele vremuri. Evident, sunt şi clădiri noi, însă mi se pare că au fost renovate faţadele, am văzut mai puţine clădiri cu tencuiala căzută. Iar oamenii par mai bine îmbrăcaţi.

Sigur, Bucureştiul nu este cel mai sărac loc din lume prin care am trecut, însă în anii ’80 era un loc fad, cenuşiu, lipsit de viaţă. Acum nu mai pare nicidecum aşa. Este un loc în care prosperitatea creşte şi unde se îmbunătăţesc standardele de viaţă.

Rep.: Domnule ministru, sunteţi aşa-numitul „campion anti-corupţie” al Guvernului britanic.

K.C.: Da, premierul britanic mi-a cerut să primesc acest titlu de „UK Government’s anti-corruption champion” (campion anticorupţie al Guvernului britanic, n.red.). Sună ciudat, însă raţiunea este că acest fenomen al corupţiei are de-a face cu mai multe domenii de activitate, iar cineva trebuia să fie centrul, punctul focal pentru chestiunile de acest gen. S-a decis să fiu eu acela, astfel că am devenit campion anti-corupţie. Anti-corupţie! (râde, n.red.)

Rep.: Având în vedere această calitate a dumneavoastră, presupun că ştiţi destul de multe despre sistemul judiciar românesc. Este clar că, pentru ca un sistem juridic să funcţioneze corect, este nevoie de o legislaţie simplă şi previzibilă şi, pe de altă parte, trebuie ca legile să fie corect aplicate. Având în vedere neajunsurile de notorietate ale sistemului judiciar românesc, care credeţi că este problema: modul în care legile sunt făcute sau felul în care ele sunt aplicate?

K.C.: Sunt aici de 24 de ore, nu pot să spun că mi-am făcut o părere în detaliu despre asta. Cred însă că românii îşi vor termina treaba pe care o au de făcut. Toţi cei cu care am vorbit mi-au spus că, în ultimii ani, lucrurile s-au îmbunătăţit considerabil aici. România are mai degrabă o reputaţie proastă care vine din trecut în ceea ce priveşte existenţa corupţiei şi a legislaţiei instabile. Cred că Guvernul face eforturi pentru îmbunătăţirea acestor chestiuni. Oricum, noi vom continua să cooperăm cu Executivul de la Bucureşti, pentru a ne asigura că cei de-aici pot satisface dorinţa comunităţii internaţionale de a avea şi aici o domnie a legii în adevăratul sens al cuvântului, un stat de drept funcţional şi clar, cu judecători care să rezolve obiectiv disputele şi cu legi clare care pot fi aplicate corect.

Acestea sunt, de altfel, pre-condiţiile esenţiale pentru investiţiile pe care sper că le vor face curând aici companiile britanice sau cele din alte state europene.

Un lucru încurajator este că de când sunt la Bucureşti nu am întâlnit încă pe nimeni care să nu afirme că situaţia actuală este mult mai bună decât în trecut şi, mai mult, că s-a îmbunătăţit constant în ultimii ani. Sigur, avem din când în cand rapoarte critice, dar Guvernul este implicat şi emite acte normative pentru a se asigura că cei care au fost corupţi ajung în final în faţa justiţiei. Nu s-a întâmplat încă în cazuri importante, dar oamenii pot fi absolut convinşi că pot merge în instanţe pentru procese total corecte.

Am venit aici pentru a lua legătura cu oamenii cu care sper să am o colaborare bună şi, printre altele, să înţeleg din proprie experienţă sistemul (judiciar, n.red.) şi modul lui de funcţionare. Nu sunt de acord cu miniştrii care trec pentru o zi printr-o capitală şi decid că au devenit experţi în ceea ce priveşte integritatea judiciară din ţara respectivă, în cazul nostru România.

Am venit aici gândindu-mă la ce am mai auzit de la alţi oameni. Ştiţi, mulţi spun că România nu şi-a continuat angajamentele luate înainte de integrarea în Uniunea Europeană. Am discutat cu oameni de afaceri care mi-au spus că, de exemplu, în cazul proceselor sau în ceea ce priveşte licitaţiile, lucrurile pot deveni destul de imprevizibile. Aşadar, am venit aici ştiind că aceste probleme există şi că se discută aprins despre ele. Ştiu de asemenea conţinutul ultimelor rapoarte ale Comisiei Europene în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aşa că am venit să văd care este situaţia la zi şi am venit să văd dacă putem ajuta, dacă putem colabora cu Ministerul Justiţiei şi, eventual, chiar şi cu alte ţări europene, pentru a duce la bun sfârşit procesul lung în urma căruia să le satisfacem tuturor nevoia ca şi România să aplice în domeniul justiţiei cele mai bune şi mai actuale standarde europene.

CITEŞTE ÎN CONTINUARE