INTERVIU - Nicolae Bănicioiu: Banii din Sănătate sunt cheltuiţi unde nu trebuie, pacienţii sunt păcăliţi

Ministrul Sănătăţii susţine, în interviul acordat MEDIAFAX, că în sistem se face risipă, banii nu sunt cheltuiţi unde trebuie, de aici şi "repercusiunile nefaste", sunt probleme de la ambulatoriu până la internare, iar pacientul este păcălit şi lăsat să aştepte ore în şir până ajunge la specialist.

1688 afişări
Imaginea articolului INTERVIU - Nicolae Bănicioiu: Banii din Sănătate sunt cheltuiţi unde nu trebuie, pacienţii sunt păcăliţi

Nicolae Banicioiu (Imagine: Marius Dumbraveanu/Mediafax Foto)

Nicolae Bănicioiu, care a preluat de trei săptămâni portofoliul Sănătăţii, arată, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, că cea mai mare problemă a sistemului sanitar este aceea că nu s-a reuşit nici măcar cheltuirea eficientă a banilor existenţi. Ministrul susţine că niciodată nu au fost suficient de mulţi bani pentru sănătate, dar problemele din sistem apar pentru că şi ceea ce există este cheltuit pe ce nu trebuie.

Ministrul Sănătăţii mai spune că sunt foarte multe probleme în sistemul sanitar, de la ambulatoriu până la internare, pacienţii sunt lăsaţi să aştepte ore în şir sau zile la rând până să ajungă la specialistul de care au nevoie, în spitale nu se păstrează curăţenia, nu se face niciun efort pentru asta şi nu există o sală de aşteptare decentă.

Bănicioiu mai spune că o problemă a sistemului este aceea că nu se asigură acces la informaţii, nici măcar atunci când sunt solicitate în mod repetat, că nu există un mod decent de a menţine contactul cu pacientul şi de a-l informa.

Ministrul crede că problemele privind organizarea spitalului, partea administrativă, circuitele spitaliceşti, modul de lucru cu managerii şi controlul mult mai sever faţă de ce se întâmplă în unităţile sanitare trebuie rezolvate până la sfârşitul acestui an. El susţine că sunt absolut necesare umanizarea spitalelor şi stoparea risipei.

Bănicioiu vrea să fie aprobat urgent pachetul de servicii de bază şi noua listă de medicamente compensate, dar crede că acest lucru va fi posibil abia în semestrul al doilea, întrucât toate documentele trebuie rediscutate, filă cu filă, după ce foarte multe persoane s-au plâns că propunerile nu le-au fost luate în considerare. Ministrul mai spune că noua listă de medicamente va fi revizuită, întrucât menţine în continuare zeci de medicamente ce nu trebuie compensate, cum ar fi vitaminele.

Nicolae Bănicioiu vrea să găsească soluţii pentru a-i stimula pe medici să rămână în ţară, atât din punct de vedere financiar, cât şi prin îmbunătăţirea condiţiei lor profesionale.

În ce priveşte Ministerul Sănătăţii, Bănicioiu spune că instituţia trebuie debirocratizată, atât în ceea ce priveşte activitatea internă, cât şi relaţia cu unităţile subordonate.

Prezentăm integral interviul acordat de Nicolae Bănicioiu agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Ce vă recomandă în funcţia de ministru al Sănătăţii?

Nicolae Bănicioiu: Faptul că de la 18 ani sunt în acest sistem sanitar. Ca şi student, am început la Facultatea de Medicină Dentară, am activat şi lucrat până în momentul de faţă, am parcurs toate etapele student, medic stagiar, medic rezident, preparator universitar, asistent universitar. Dar şi ca pacient pot să spun că am testat şi cunoscut sistemul sanitar românesc şi cred că pot sintetiza în două cuvinte că sunt un cunoscător al sistemului, sunt un om al sistemului şi, din ambele perspective, v-am zis, am luat contact cu tot ceea ce presupune partea de sănătate din România.

Reporter: Este totuşi un minister destul de dificil.

Nicolae Bănicioiu: Da, eu cred că este unul dintre cele mai dificile ministere şi poate că este şi una dintre cele mai dificile perioade pentru a fi ministru la Sănătate, dar o abordare cu calm şi cu multă ambiţie cred că mă va ajuta să dezleg şi să rezolv aceste probleme acute cu care ne confruntăm toţi. Ca şi moment poate de preluare a ministerului, vreau doar să spun că într-adevăr dau dreptate tuturor celor care se plâng în fiecare zi de neajunsurile sistemului sanitar, de problemele pe care le au, din ambulator până la internare, şi de asemenea şi profesioniştii, cei care lucrează şi încearcă în fiecare zi să trateze bolnavi, cu lipsurile pe care le ştim cu toţii. Dar este o provocare cu atât mai mare şi cred că e mai important, şi sunt conştient de responsabilitatea pe care o am.

Reporter: Înţeleg că ştiţi care sunt problemele sistemului, le cunoaşteţi, sunt grele, sunt multe şi vi le asumaţi.

Nicolae Bănicioiu: Îmi asum găsirea de soluţii şi încerc să dau în primul rând oamenilor care lucrează în sistem speranţa că poate fi mai bine, că lucrurile vor merge mai bine şi, în primul rând, o altă abordare faţă de pacient. Deci îmi doresc ca pacientul să fie tratat aşa cum se cuvine, aşa cum merită pentru contribuţia pe care o are către sistemul de sănătate, să nu mai fie păcălit, în spitalele din România să nu mai fie lăsat să aştepte ore în şir sau zile la rânduri până are contact cu specialistul de care are nevoie, şi la fel v-am zis în partea celalaltă, pentru că problemele nu sunt doar într-un singur sens, sunt de ambele sensuri, deci şi din partea oamenilor care lucrează, dar şi din partea beneficiarilor, din partea pacienţilor.

Reporter: Care este primul proiect pe care aţi dori să-l puneţi în aplicare şi care este termenul limită pentru implementarea lui?

Nicolae Bănicioiu: În primul rând, vreau să eficientizez modul de lucru în Ministrul Sănătăţii, vreau ca o hârtie pe care o depui astăzi în minister să nu mai parcurgă un ciclu atât de îndelungat şi atât de anevoios până obţii răspunsul. Orice contact şi orice relaţie a noastră cu autorităţile din subordine durează foarte mult timp şi, de multe ori, acest timp este vital chiar pentru supravieţuirea celor pe care noi încercăm să-i tratăm. Comunicarea aceasta dintre noi, ca şi unitate centrală, cu spitalele din subordine, cu toate entităţile din subordinea noastră trebuie eficientizată. Îmi doresc ca modul de lucru să se schimbe foarte repede, n-am timp foarte mult pentru a remedia această situaţie şi, de asemenea, dacă pot să includ tot în acest proiect, pentru că eu le consider proiecte similare şi la fel de importante, este modul de funcţionare al unităţilor noastre din subordine, al spitalului în general. Deci de la curăţenia propriuă-zisă până la, nu ştiu, comportamentul faţă de pacient, şi nu mă refer neapărat din punctul de vedere al medicului, mă refer al celui care administrează sistemul, al celui care administrează spitalul. Aţi văzut ca şi mine că în spitalele din România nu se păstrează curăţenia, nu se face niciun efort pentru asta, nu ai o sală de aşteptare decentă, nu ai acces la informaţii, nici măcar dacă le soliciţi în mod repetat, nu există un mod decent de a menţine contactul şi de a informa beneficiarul. Asta îmi doresc să schimb cât mai urgent. Nu vă dau un termen ca şi dată, dar vă dau un termen ca şi perioadă, ca şi final de acest an, de 2014. Şi, la fel, aici includ şi organizarea spitalului, deci mă refer la absolut tot aici, partea administrativă, circuitele spitaliceşti şi, repet, modul de lucru cu managerii şi controlul mult mai sever faţă de ce se întâmplă în spitale.

Reporter: Domnul ministru Nicolăescu avea în plan foarte multe proiecte de reformă. Sunt mai multe proiecte de reformă, şi mă refer la pachetul de servicii de bază, vorbea despre o nouă listă de medicamente compensate, vorbea despre statutul spitalelor, un sistem de salarizare al medicilor, legea malpraxisului, modificări la Legea sănătăţii, mai multe. Aş vrea să ne oprim asupra câtorva de maximă importanţă, cum ar fi pachetul de servicii de bază.

Nicolae Bănicioiu: Deci eu vreau să precizez, aşa cum a spus-o încă de la venirea mea în minister, că aş vrea să fiu primul dintre miniştrii care continuă sau preia toate programele predecesorului său. Cred că românii s-au săturat ca de 24 de ani să vadă o nouă reformă la venirea unui alt ministru. Şi tot ceea ce există în programul de guvernare şi a fost în programul de guvernare al USL, evident că sunt pentru a continua şi cred în continuare în aceste lucruri. Din păcate, după nici trei săptămâni de la preluarea mandatului, nu pot să sau pot să înţeleg de ce domnul Nicolaescu nu a reuşit să onoreze cu un termen de finalizare niciunul din aceste proiecte. Deci au fost doar idei, multe dintre ele chiar foarte bune, dar niciunul pus în practică. Şi sunt pus în situaţia de a face o analiză foarte serioasă a fiecăruia dintre ele, o cercetare din punct de vedere al modului de susţinere şi financiar, şi al impactului terapeutic, al impactului social pe care-l au şi, evident, în măsura în care se pot implement, sunt pentru a face acest lucru. Însă reforma aceea finalizată, cum zicea domnul ministru Nicolăescu, 99 la sută, deocamdată este doar la stadiul de declaraţie politică şi nu la a fi pus în practică. Şi luăm primul proiect de care aţi vorbit, pachetul de bază, care, repet, sunt conştient că este cel care reorganizează şi echilibrează sistemul, suntem cu toţii de acord că acest pachet trebuie să intre anul acesta, cât mai devreme. Eu, împreună cu Casa Naţională de Asigurări cât şi cu cei implicaţi în acest demers, tot ceea ce înseamnă partea clinică, medicii de familie, toţi cei interesaţi şi actorii din sistem, chiar şi reprezentanţii pacienţilor, negociem în acest moment acest pachet de bază. Şi vreau să vă spun că am înaintat destul de mult, suntem aproape de finalizarea conţinutului. Ca şi termen, sper să fie un termen rezonabil, mult mai devreme decât era preconizat în mod real. Nu mă refer la declaraţii politice de genul va fi gata luna viitoare, va fi gata, nu ştiu, pe 1 aprilie, dar trebuie să spun din capul locului că în momentul în care am mers la aceste discuţii, foarte mulţi dintre actorii implicaţi mi-au atras atenţia că tot ceea ce solicitaseră nu era inclus în proiectul afişat pe site-ul ministerului, şi de aceea a necesitat o perioadă mai mare de consultări la Casa Naţională de Asigurări.

Reporter: Am putea vorbi de semestrul al doilea, de exemplu, suntem la sfârşitul lui martie.

Nicolae Bănicioiu: Da. Vom putea vorbi de semestrul al doilea şi sper să fie pus în practică în semestrul al doilea, dar, v-am zis, un pachet care va fi agreat de toată lumea încercăm să întrunim... Nu ştiu dacă va fi chiar consens, dar încercăm să întrunim şi să susţinem toate lucrurile semnalate şi neincluse până acum, tocmai pentru a crea un mod eficient de lucru şi de a nu nedreptăţi nici pacientul şi nici pe cei care-l aplică.

Reporter: Pachetul atrage după el o listă de medicamente compensate.

Nicolae Bănicioiu: Eu vreau să vă spun tot aşa, de la început, că sunt unul dintre cei mai mari susţinători, în fapt, de a asigura accesul la medicamente noi al pacienţilor, deci sunt unul dintre cei care m-am luptat pentru ca aceste molecule noi să ajungă la pacienţi şi cred că termenul era sau putea fi mult mai devreme decât anul 2014, dar nu vreau să spun de ce n-au făcut predecesorii mei mai multe lucruri. Vreau să vă spun că încercăm ca în acest an, dar cât mai repede, să dăm acest acces binemeritat al pacienţilor către moleculele vitale. Şi aici sunt două chestiuni. După ce pleacă de la minister, toată lumea devine foarte vocală şi ulterior găsesc rapid soluţiile pe care nu le găseau când erau pe scaunul de ministru al Sănătăţii. Nu vreau să comentez declaraţii politice, vreau să vă spun că, în primul rând, am identificat mai multe probleme în modul de alcătuire a proiectului depus pe site-ul ministerului de fostul ministru, şi anume modul în care unitatea de evaluare a tehnologiilor medicale a reuşit să realizeze toate activităţile prevăzute în cadrul procesului de evaluare. Aici vorbim de o singură persoană, a cărei compentenţă nu o contest şi nici buna intenţie, vorbesc doar de capacitatea administrativă. Era vorba de o singură persoană, care nu putea să aibă cum să evalueze întregul raport şi să vegheze ca întregul raport să fie şi să aplice toate prevederile legale, şi să fie cât mai transparent şi cât mai eficient posibil. Noi vorbim aici de introducerea în noua listă de peste 130 de molecule noi. Deci, o singură persoană, sunt convins, cu toată buna intenţie şi cu toată buna credinţă, că nu putea să facă singură faţă unei astfel de situaţii. A doua chestiune pe care sau asupra căreia am atras atenţia încă de când am văzut afişarea pe site a acestui proiect era cea legată de faptul că încă în lista de compensate şi medicamente gratuite sunt unele vitamine care nu sunt esenţiale pentru viaţă şi care pot fi asigurate din alte fonduri, dar ştiţi foarte bine, că aţi scris şi dumneavoastră de celebra listă Ginkgo biloba, şi uite aşa. Deci şi acele vitamine şi Ginkgo biloba pot fi suportate în alt mod şi cred că nu pot fi puse pe acelaşi picior de egalitate, nu ştiu, cu medicamentele vitale, gen moleculele din oncologie. Deci modul de tratare al lucrurilor a fost similar, în condiţiile în care trebuiau să fie făcute clar diferenţe şi o abordare mult mai corectă şi mult mai transparentă. De asemenea, o altă chestiune, era vorba de sustenabilitatea financiară a acestui proiect. Păi noi vorbim totuşi de o listă nouă, care de fapt este o lista veche la care se adaugă un set de molecule noi, care după părerea mea, în marea parte dintre ele, pot fi foarte utile şi sunt utile, repet, cum v-am zis şi în exemplul dat anterior. Problema este că a introduce molecule noi fără a scoate nimic din ce vă semnalam înainte, din moleculele care nu sunt sau care pot fi suportate altfel a atras automat un pact pozitiv, nu un impact zero, aşa cum erau discuţia şi angajamentul pe care-l făcuse Ministerul Sănătăţii anterior. Părerea mea e că aici s-au greşit un pic paşii, înainte trebuia lista catalogată din punct de vedere al eficienţei şi ulterior trebuiau adăugate moleculele noi. În momentul de faţă vorbim de un impact calculat la multe sute de milioane de roni şi vorbim de faptul că au fost momente în care predecesorii, conducerea anterioară mie nu a avut un contact foarte strâns cu Ministerul de Finanţe pentru a calcula acest impact şi cu Casa Naţională de Asigurări. Şi atunci poate de aceea a rezultat o confuzie, care s-a materializat în anumite declaraţii, mai mult politice decât din punct de vedere al Ministerului Sănătăţii, în anumite termene nerealiste lansate pe piaţă. Eu vreau să spun încă o dată că facem eforturi pentru a da acces acestor molecule noi încă de anul acesta şi reped încerc să... În primul rând, sunt conştient de drama umană în care se află pacienţii care nu au acces, repet, de şase ani la aceste molecule, ei sunt duşi cu vorba în mod constant, de şase ani de zile. Şi precedenta conducere a ministerului a mai avansat câteva termene, dacă mi-aduc aminte, şi anul trecut au fost vreo două sau trei termene depăşite. Dar nu cred că este corect să te joci cu iluziile şi cu speranţele unor oameni minţindu-i sau încercând să treci hopul pasându-i de la o lună la alta sau, nu ştiu ... Chiar dacă nu mai eşti la conducere şi ai trecut în opoziţie, asta nu înseamnă că te joci cu sufernţa unui om. Sănătatea, după părerea mea, nu trebuie să aibă coloratură politică şi de aceea cred că sinceritatea este modul de abordare cel mai corect.

Reporter: În aceste condiţii, vor fi bani ca noua listă de medicamente să fie introdusă în acest an?

Nicolae Bănicioiu: Eu cred că dacă lucrurile erau făcute într-un mod mult mai aşezat şi poate inspirându-ne un pic de la statele vecine nouă din Uniunea Europeană, cred că reuşeam reped să facem lucrul acesta de multă vreme. Dar şi să updatăm lista cu ceea ce era nou şi să scoatem din listă ceea ce nu era folositor, nu am vrut niciodată să avem o abordare foarte serioasă, totul a fost sub termeni politicianişti şi poate de multe ori ipocriţi. Eu cred însă că, după discuţii cu producătorii de medicamente, cu reprezentanţii pacienţilor, cu o altă abordare vizavi de Casa Naţională de Asigurări, cred că putem găsi soluţii, şi în momentul de faţă chiar lucrăm pe un astfel de proiect, pentru a reuşi să dăm acces în mod gratuit anul acesta pentru moleculele vitale către pacienţi. Deci sunt proceduri care s-au mai făcut şi, repet, se fac tot timpul în Uniunea Europeană. Companiile mari, în momentul în care intră pe piaţă cu o moleculă nouă, suportă intrarea acelei molecule din fonduri proprii. Sunt proceduri, repet, europene, transparente şi îmi pare rău că trebuie să le facem acum la o viteză mult mai mare decât luasem în calcul, pentru că, repet, nevoia pacienţilor este vitală. Economisim şi banii despre care vorbeam înainte, şi pe care nici măcar nu-i avem prevăzuţi, şi încercăm să dăm o rezolvare după, repet, atât de mulţi ani unei soluţii foarte, unei probleme foarte complicate. Nu vreau să mă scuz într-un fel... doar vreau să spun încă o dată că înţeleg drama prin care trec pacienţii şi vreau să explic tuturor că în trei săptămâni, deci am găsi şi soluţia şi am încercat să o punem rapid în aplicare, este o chestiunele care trebuia pusă în aplicare cu mult timp înainte şi cred că aveau sau puteau să aibă acces la această soluţie foarte mulţi dintre predecesorii mei.

Reporter: Care este strategia faţă de Institutul Cantacuzino, ştiind deja că raportul OMS este încurajator?

Nicolae Bănicioiu: Da, am văzut şi eu concluziile raportului OMS şi pot spune că îmi însuşesc nota de optimism pe care au lăsat-o experţilor în paginile raportului, asta însemnând însă că reparăm tot ceea ce n-a funcţionat bine până acum acolo. Deci este şi o condiţionalitate introdusă în raport şi evident că putem avea, dacă respectăm toate acele proceduri pe care nu le-am respectat prima oară, putem avea vaccin antigripal încă din toamna lui 2014. Momentan eu pregătesc o notă pentru a o prezenta în şedinţa de Guvern, cu tot ceea ce s-a întâmplat pe baza concluziilor din raport şi cu toate măsurile care se impun, pentru că se impun şi nişte măsuri.

Reporter: Aveţi un buget special pentru institut, pentru că aveţi de plătit nişte restanţe?

Nicolae Bănicioiu: Păi, din păcate vă daţi seama că toate aceste situaţii sau tuturor acestor situaţii trebuie să le facem noi faţă implicit şi întâi cred că trebuie stabiliţi vinovaţii acolo. Şi în momentul ulterior evident că vom vedea cine suportă pagubele, cine ... totul este, după cum ştiţi, din contribuţiile cetăţeanului român. Institutul Cantacuzino a funcţionat din bani de la bugetul statului român.

Reporter: Aveţi în vedere schimbarea unor manageri de spital?

Nicolae Bănicioiu: Nu am o ţintă neapărat din a schimba un anumit manager. Intenţionez să schimb modul de abordare al managerului de spital faţă de unitatea pe care o conduce. Dacă managerul de spital nu-şi respectă atribuţiile prevăzute în contractul pe care-l are unitatea respectivă, normal că am să fac şi astfel de schimbări. Dacă lucrurile nu funcţionează bine şi dacă se dovedesc a fi erori evidente de management, normal că nu am cum să torelez astfel de situaţii. Dar nu vorbim aici de o ţintă şi în niciun caz - şi asta vă rog să mă credeţi - de vreo coloratură politică sau un mod de abordare politic, în niciun caz. Deci strict criterii de competenţe şi de satisfacţie profesională şi atât.

Reporter: Ce măsuri concrete aveţi dumneavoastră pentru a opri exodul medicilor?

Nicolae Bănicioiu: Vă daţi seama că, pentru foarte mulţi tineri de astăzi din România, plecarea din ţară e o provocare, dar probabil că şi câştigul este cel care ademeneşte şi tentează. Dar de multe ori să ştiţi că e vorba şi de împlinirea profesională, pe care, din păcate, în multe cazuri întâmpini foarte multe dificultăţi în România în a te realiza profesional. Vreau să vă spun că la medici e o situaţie un pic mai aparte şi cauzată de salariile foarte mici, le ştim cu toţii. Mai ales medicii tineri, cei care intră la rezidenţiat, ştiţi cu toţii că au parte poate de cele mai mici salarii ale sistemului de salarizare românesc. Tocmai de aceea am fost unul dintre susţinătorii bursei pentru rezidenţi, deci acolo a fost o înţelegere şi o abordare foarte corectă a primului ministru Victor Ponta şi s-a putut pune în aplicare, şi asta o spun cu oarecare bucurie, că am reuşit eu să pun în aplicare acest lucru încă din prima săptămână de prezenţă la Ministerul Sănătăţii. Şi acolo, tot din cauza unor lucruri care nu au funcţionat foarte bine, nu ştiu, un mod de abordare mult prea superficial, chiar la MS s-a ajuns la întârzieri record la a plăti aceste burse către rezidenţi. La un moment dat cred că ne confruntam şi cu neîncredere că banii aceia vor mai ajunge, era doar o promisiune pe care nu ... nişte politicieni nu o ţineau. Şi am reuşit, într-un timp relativ scurt, în opr sau nouă zile, am reuşit să fac ca bani să plece, să semnăm toate actele, să demarăm toate procedurile şi banii să ajungă la rezidenţi. Este o sumă importantă, încă nu este suficientă acea sumă de 670 de roni, dar este binevenită în condiţiile de faţă. Eu nu spun că rezolvă problema, încă, repet, suntem mult departe de a rezolva o problemă, dar măcar sper ca oamenii s-o perceapă ca o schimbare de optică. Le înţelegem problemele şi încercăm să-i ajutăm, asta este schimbarea de atitudine pe care cel puţin pot spune că acest guvern încearcă să o impună faţă de abordările pe care le aveau toate celelalte guverne. Vă aduceţi aminte, medicul era undeva plasat - şi mai ales medicul tânăr -, undeva la periferia societăţii, nebăgat de nimeni în seamă şi ori de câte ori aveau vreo problemă, nu erau nici primiţi la Ministerul Sănătăţii, nici la Ministerul Muncii nu erau ascultaţi de nimeni, «nu avem nevoie de voi, plecaţi în Franţa sau în alte ţări». Eu le transmit tuturor că sunt foarte utili aici în România, că avem mare nevoie de ei în România şi încercăm să găsim variante pentru a îmbunătăţii condiţia lor şi profesională. De multe ori, condiţia profesională este una din cauzele plecării lor, deci, repet, nu cea salarială, ci faptul că aici nu reuşeşti să te împlineşti profesional, nu găseşti un post, termini rezidenţiatul şi nu ai unde să lucrezi sau desfiinţarea spitalelor, vă aduceţi aminte anul de graţie 2010 şi tot aşa. Eu am o abordare un pic diferită şi faţă de alţi predecesori şi încerc să implic foarte mult autorităţile locale aici. Cred că este important, şi practic descentralizarea a mers în sensul acesta, dar este nevoie de a implica cât mai mult, în a sprijini unitatea sanitară de pe teritoriul comunităţii pe care o reprezintă, fie ea locală sau chiar la nivel judeţean. Deci încerc să am o discuţie mult mai aplicată şi încerc să găsesc un mod de a implica mult mai mult faţă de medicul din comunitatea respectivă. Ştiţi că au mai fost proiecte de tip ANL, de a încerca să fie motivaţi medicii care merg către comunităţi rurale, şi încerc să reiau aceste lucruri. Unele dintre ele au fost foarte bune şi cred că dacă erau aplicate, dacă erau continuate, puteau da rezultate. Din păcate, la noi ştiţi cum e, s-au schimbat atât de mulţi miniştrii încât mulţi au şi uitat proiectele bune pe care le începuseră anumiţi predecesori. Cam atât momentan, dar vreau să spun că am ca principală preocupare acest fapt, sunt conştient şi de cât plăteşte statul român pentru pregătirea unui medic, şi de supraspecializarea medicului care este tot plătită în mare parte de statul român şi, din păcate, îi formăm pentru alte pieţe. Îmi doresc ca în mandatul meu să reuşesc să menţin medicii în ţară, să creez condiţii mai bune pentru ei aici şi modalităţi de a-i stimula să rămână în România. Şi cred că, cât de curând, vom relua toate acele proiecte care i-au mobilizat şi i-au fidelizat pentru a rămâne aici şi mai sunt şi multe alte idei foarte bune care urmează a fi puse în practică.

Reporter: Cum comentaţi ideea liberalizării plăţii informale?

Nicolae Bănicioiu: Au fost câteva idei aici, ştiu, chiar şi proiecte legislative la un moment dat, dar n-aş vrea să vin eu cu idei revoluţionale în acest domeniu, pentru că mie nu-mi place nici termenul de plată informală, sau nu ştiu dacă aţi găsit cel mai potrivit cuvânt pentru acest lucru. Eu cred că medicii trebuie motivaţi conform muncii pe care o depun, pe măsura efortului lor de a trata pacientul şi evident a activităţii pe care o desfăşoară în spital sau în cabinetul medical. Şi cred că pot fi găsite modalităţi de a-i motiva, însă n-aş vrea să mă refer la denumiri de genul acesta, «plăţi informale», sau ...

Reporter: Aţi susţine trecerea unor spitale în subordinea universităţilor?

Nicolae Bănicioiu: Da, nu mi se pare o idee rea, mai ales ... Eu sunt adeptul ideilor care au fost puse în practică în alte părţi şi care au dat roade. Dacă puterea exemplului ne oferă soluţii foarte simple, nu văd de ce n-am face-o. Dacă în alte ţări s-a întâmplat şi lucrurile au dat rezultate, nu văd de ce în România ar putea fi altfel.

Reporter: Cum apreciaţi proiectele ministrului Nicolăescu?

Nicolae Bănicioiu: Eugen Nicolăescu este un foarte bun comunicator, din punct de vedere politic aş putea spune că apreciez acest lucru, dar, repet, Ministerul Sănătăţii, cu cât facem mai puţină politică, cu atât e mai bine pentru pacienţi şi pentru medici. Deocamdată abordarea în timpul mandatului domniei sale a fost doar politică. Deci un set de idei, unele mai bune, unele mai puţin bune, dar punerea în practică a lipsit cu desăvârşire şi nu putem vorbi aici despre o prezenţă pasageră la Ministerul Sănătăţii, cum au fost alţi miniştri, adică unde putem spune că n-a existat un timp suficient necesar punerii în practică. Aici totuşi vorbim de o prezentă mai lungă sau poate chiar de cea mai multă la Ministerul Sănătăţii.

Reporter: Aveţi doar trei săptămâni la Ministerul Sănătăţii, dar vă paşte moţiune simplă.

Nicolae Bănicioiu: Cred că v-am răspuns şi la această întrebare, tot prin cea anterioară. Este un gest superficial, din punctul meu de vedere, nu poţi să depui o moţiune simplă la trei săptămâni de la instalarea unui alt ministru, mai ales când cunoşti destul de bine, sau sper că domnia sa cunoaşte destul de bine situaţia. Eu cred că, de fapt, această moţiune este depusă pentru ministrul Nicolăescu. Nu ştiu, poate se referă la termenul de august anul trecut. Nu? De ce n-au intrat aceste lucruri sau de ce n-a reuşit să finalizeze aceste lucruri anul trecut, ar fi o întrebare foarte bună de răspuns.

Reporter: Cea mai grea problemă a sistemului?

Nicolae Bănicioiu: Vedeţi, toată lumea a vorbit de subfinanarea sistemului sanitar, lucru cu care nu pot spune că nu sunt de acord. Niciodată nu au fost suficient de mulţi bani pentru sănătate, dar nu numai pentru sănătate, nicăieri nu avem atât de mulţi bani pe cât ne-am dori. Dar cred că, în momentul de faţă, cea mai mare problemă a noastră e că nu am reuşit să cheltuim eficient nici măcar banii pe care-i avem. Şi atunci cred că de aici sunt cele mai nefaste repercusiuni asupra sistemului.

Reporter: Adică este risipă.

Nicolae Bănicioiu: Adică, de foarte mulţi ani, cheltuim bani unde n-ar trebui să-i cheltuim şi, din păcate, acolo unde ar trebui să fim foarte atenţi, suntem foarte superficiali. Şi, repet, foarte multe lucruri nu sunt atât de costisitoare şi nu le facem, şi sunt lucruri esenţiale. De exemplu, nu facem prevenţie. Uitaţi, sistemul sanitar din România nu se bazează deloc pe o atitudine preventivă. Şi atunci, cheltuim de multe ori mai mulţi bani decât am putea să-i cheltuim dacă am face prevenţie.

Reporter: Toţi miniştrii au avut în programul de guvernare un capitol important dedicat prevenţiei.

Nicolae Bănicioiu: La modul declarativ, toţi şi-au asumat acest lucru, au spus că-l vor dezvolta, dar în practică nu s-a întâmplat şi uitaţi-vă că, deşi avem programe naţionale şi foarte multe dintre ele sunt bine structurate, avem şi idei foarte bune, specialişti avem la fel de buni, cred că e de necontestat acest lucru, nu reuşim să îmbunătăţim semnificativ starea de sănătate a populaţiei în România.

Reporter: La 1 august, programele de sănătate urmau să treacă la CNAS, care avea, printre altele sarcina de a imuniza populaţia.

Nicolae Bănicioiu: Este o discuţie la care eu nu pot să nu iau în calcul ce spune Colegiul Medicilor, mai ales că ei sunt cei care pun în practică acest program. De aceea spun că de multe ori am avut parte de abordări foarte superficiale, nu am cum să decid fără să vorbesc cu cei care vor face acele imunizări. Şi aici iarăşi nu cred că avem o consultare foarte serioasă, nici a Casei Naţionale de Asigurări, pentru că şi ei au fost foarte reticenţi în a prelua aceste programe, motivând modul greoi de lucru. Nici practica europeană nu ne dă un argument în acest sens. Deci iarăşi o măsură luată destul de în pripă, aş putea spune, n-aş vrea să folosesc în termeni mai duri, dar o măsură destul de pripită, care s-ar putea să nu aibă consecinţele pe care le prevedea conducerea anterioară a ministerului, ba din contră, s-ar putea să cheltuim şi mai mulţi bani. Dacă facem un calcul mult mai atent, mutarea dintr-o parte în alta s-ar putea să fie mult mai costisitoare decât păstrarea programelor aici. Repet, cred că abordarea corectă este aceea de a aduce pe tapet neajunsurile acestei propuneri, dar decizia nu pot s-o iau sau nu pot să vă dau un răspuns aici până nu discut cu cei implicaţi şi mai ales până nu văd punctul de vedere al colegilor.

Reporter: Astăzi este ziua dumneavoastră de naştere. Vă urăm «La mulţi ani»! Ce v-aţi dori foarte mult să se împlinească azi?

Nicolae Bănicioiu: Dacă s-ar putea ca azi să am şi pachetul de bază finalizat şi lista de compensate updatată şi fără impact bugetar, aş fi cel mai fericit.

Reporter: Colegii liberali vă oferă în dar moţiunea.

Nicolae Bănicioiu: O iau tot ca pe un cadou. Fiind de ziua mea depusă, da, consider că e de fapt pentru alt ministru.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici