Marşul pentru Păduri: Sute de oameni au ieşit în stradă, în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară, pentru a protesta faţă de defrişările ilegale/ ”Codrule, codruţule, unde dispari, tu, drăguţule?” - FOTO, VIDEO

Mii de oameni au ieşit, duminică, în stradă în mai multe oraşe din ţară ca să protesteze faţă de tăierea pădurilor. Peste 600 de persoane au plecat, duminică seara, în marş, din Piaţa Universităţii spre Ministerul Apelor şi Pădurilor, pentru a cere demisia ministrului Ioan Deneş.

6182 afişări

UPDATE Protestatarii din Piaţa Universităţii au plecat în marş spre Ministerul Apelor şi Pădurilor

Protestatarii merg în marş pe traseul Piaţa Universităţii - Piaţa Kogălniceanu - Ministerul Apelor şi Pădurilor.


Manifestaţia este organizată de către organizaţiile nonguvernamentale Greenpeace Romania, DeClic şi Agent Green.

"Pădurile României nu mai au timp! Ultimele date din Inventarul Forestier Naţional arată că tăierile ilegale au loc într-un ritm fără precedent. În urmă lor rămân versanţi dezgoliţi, inundaţii dezastruoase, zone deşertificate, comunităţi divizate şi expuse fenomenelor climatice extreme. Cerem modernizarea imediată a Sistemului automat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL) şi protecţia strictă a pădurilor seculare din România!", anunţă organizatorii.



Protestatarii cer stoparea defrişărilor ilegale de pădure, modernizarea urgentă a bazei de date SUMAL şi a aplicaţiei Inspectorul Pădurii, protecţia pădurilor seculare şi a biodiversităţii pe care o găzduiesc, precum şi demisia ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

“Nu mai avem nicio aşteptare de la autorităţile actuale. Au trecut patru ani de la ultimul nostru marş pentru păduri. Când ne-am unit vocile în 2015, am reuşit să obţinem măsuri legislative prin care am oprit camioane cu lemn ilegal, s-au înfiinţat Gărzile Forestiere, s-a impus operaţionalizarea Radarului Pădurilor, am investigat şi expus cazuri cu tăieri ilegale în păduri virgine şi parcuri naţionale, forţând autorităţile să protejeze măcar ceva. Dar Guvernul refuză să rezolve problemele sistemice de la nivel naţional. Avem peste 40 de procese cu statul pentru distrugerea deliberată ariilor protejate şi plângeri depuse la Comisia Europeană pentru distrugerea acestora şi pentru tăierile ilegale”, a transmis Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

Traseul Marşului pentru Păduri este Piaţa Universităţii - Piaţa Kogălniceanu - Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Marşuri împotriva tăierii pădurilor în mai multe oraşe. Momente de reculegere pentru pădurarii ucişi

La Cluj-Napoca, peste 400 de persoane s-au adunat, duminică, pe Bulevardul Eroilor având pancarte cu mesaje precum „Urgenţă climatică”, „Blestemăm securea ce taie pădurea”, „Toţi pentru păduri”, „Nu avem o planetă B”, „Salvaţi pădurea”.

Participanţii au aprins lumânări şi au ţinut un moment de reculegere în memoria pădurarilor ucişi la datorie şi au asistat la un flash mob, un dans al unor tineri pe o melodie despre arderea pădurilor. De asemenea, protestatarii au scandat „Nu vrem defrişare, planeta noastră moare”.

Unul dintre organizatorii marşului, Răzvan Alin Botezatu, a declarat că scopul protestului este de a cere autorităţilor să perfecţioneze programul de urmărire a materialului lemnos şi a aplicaţiei Inspectorul Pădurii.

„Trebuie să luăm atitudine şi să protestam faţă de defrişările abuzive, cerem protecţia pădurarilor. Am ieşit în stradă fiindcă cel puţin până la ora actuală nu am văzut un rezultat concret al autorităţilor şi trebuie să luăm atitudine, noi, societatea civilă", a spus acesta.

Participanţii la eveniment au pornit într-un marş pe traseul Bulevardul Eroilor -Piaţa Avram Iancu -Prefectura Cluj şi înapoi pe Bulevardul Eroilor.

Şi la Braşov aproape 500 de persoane au ieşit în stradă şi au cerut oprirea defrişărilor.

„Fără păduri, n-avem viitor” au scandat aproximativ 200 de persoane la marşul împotriva tăierilor ilegale, organizat la Iaşi. Oamenii s-au adunat în Piaţa Unirii şi au plecat către Palatul Culturii.

„Ne-am alăturat manifestaţiilor din întreaga ţară şi din afara ţării pentru a protesta faţă de tăierile ilegale de păduri, pentru a cere respectarea normelor şi schimbarea legislaţiei, astfel încât pădurile să fie protejate. Ar trebui sa fie o legislaţie care să încurajeze o cotă mai mică de tăiere a pădurilor şi regenerarea acestora imediat după ce sunt tăiate", a spus Alexandru Bondar, unul dintre organizatori.

Cei prezenţi la protest au afişat bannere pe care s scria „România pierde trei hectare de pădure în fiecare an”, „Stop defrişărilor” sau „Pădurea înseamnă viaţă".

Printre participanţi s-a numărat şi Costel Alexe, ministrul propus la Mediu.

„Este de datoria fiecăruia dintre noi să tragem un semnal de alarmă. Eu, ca român care ţin la păduri şi la mediul înconjurător, sunt în stradă alături de cei de la Asociaţia <Mai Bine> Iaşi. Cu ocazia asta, salut iniţiativa societăţii civile şi a organizaţiilor neguvernamentale şi din Bucureşti şi din ţară, care au ieşit în stradă pentru a da un semnal de alarmă împotriva tăierilor ilegale din România, care din nefericire pentru noi sunt din ce în ce mai mari, un grad alarmant de tăieri ilegale", a explicat Costel Alexe.

Potrivit acestuia, imediat după ce va fi învestit guvernul Orban va solicita un audit la Romsilva şi va încerca să implementeze un plan naţional de combatere a tăierilor ilegale.

„Mi se pare firesc să avem GPS pe maşinile care transportă lemn din pădure până la depozit. Sunt 100% de acord şi voi finanţa acele hărţi prin satelit, astfel încât să avem o idee clară la cât se taie. Celelalte măsuri le vom lua în urma discuţiilor la Garda forestieră, Romsilva sau instituţiile din subordinea Ministerului de interne", a mai spus Alexe.

La Bistriţa, aproximativ 200 de oameni au participat la protest, alături de Alin şi Tibi Uşeriu de la asociaţia Tăşuleasa Social, care derulează multe proiecte de împădurire. Protestatarii au mers în marş din faţa Palatului Administrativ din oraş pe principalele străzi, cerând autorităţilor să oprească defrişările ilegale.

„Eu cred că însăşi meseria de silvicultor, şi îmi pare foarte rău că s-a ajuns la moarte de om, meseria de silvicultor înseamnă cultură silvică. Un silvicultor nu cred că face karate în timpul şcolii, nu face exerciţii cu armament uşor şi greu şi nu cred că este cel în măsură să păzească pădurea. El trebuie să o gestioneze. Mie mi se pare că sunt nişte instituţii, foarte multe, şi nu cred că este vreun un partid de vină… Eu cred că ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani este transpartinic şi de fiecare dată pădurea a plătit cel mai mult în această poveste. Eu cred că trebuie să aflăm ce instituţii trebuie să îşi facă treaba”, a declarat Alin Uşeriu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici