Martor în cazul Vişinescu: I-au pus lanţuri la picioare tatălui meu pentru că vorbea cu alţi deţinuţi

Fiica fostului deţinut Ioan Bărbuş a spus, la procesul torţionarului Vişinescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, că tatăl ei avea 40 de kilograme când a fost eliberat din penitenciar şi urme de lanţuri la picioare, pe care fuserse obligat să le poarte pentru că vorbea cu alţi deţinuţi.

1004 afişări
Imaginea articolului Martor în cazul Vişinescu: I-au pus lanţuri la picioare tatălui meu pentru că vorbea cu alţi deţinuţi

Alexandru Vişinescu (Imagine: Bogdan Iordache/Mediafax Foto)

Judecătorul Carmen Veronica Găină a reluat, joi, audierile în dosarul fostului comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat Alexandru Vişinescu, primul martor care a dat declaraţii fiind Mihaela Bărbuş, fiica fostului deţinut politic Ioan Bărbuş.

Aceasta a povestit în faţa instanţei momentul revederii tatălui ei, la eliberarea acestuia din Penitenciarul Râmnicu Sărat, arătând că avea aproximativ 40 de kilograme, urme de lanţuri la glezne şi părea vizibil slăbit. Ulterior, din mărturisirile tatălui ei, femeia a aflat că acestuia îi fuseseră puse lanţuri pentru încercarea de a vorbi cu alţi deţinuţi sau pentru proteste.

Mihaela Bărbuş a mai arătat că deţinuţii de la Râmnicu Sărat îl numeau pe Alexandru Vişinescu "porc de câine" sau "satrap", din cauza regimului dur pe care îl aplica la nivelul penitenciarului pe care îl conducea.

"Era aşa de lipsit de putere încât nu putea ţine în mână bocceluţa cu care a plecat de acolo, i-a adus-o până la ieşire un angajat. A suferit toată viaţa de artroză şi avea membreme efectiv deformate de la regimul la care a fost supus, de la frig şi de la chinurile la care a fost supus. Frigul în care a stat a avut un mare rol în problemele lui de după detenţie", a mai spus fiica lui Ioan Bărbuş.

Procesul continuă la Curtea de Apel Bucureşti, pentru joi fiind stabilită audierea a zece martori în dosarul lui Alexandru Vişinescu.

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Alexandru Vişinescu pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Procesul lui Alexandru Vişinescu a început în 24 septembrie 2014.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic"

În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.

"Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.

Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani.

"Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii.

Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu.

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50.

Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

În prezent, el trăieşte într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici