„Masa Amintirilor” şi capsula timpului cu 100 de scrisori, pusă la păstrare pentru a fi găsită în curtea Bojdeucii lui Creangă

O lucrare de artă numită„Masa Amintirilor”şi o capsulă a timpului care conţine 100 de scrisori au fost puse în curtea Bojdeucii lui Creangă.Scrisorile vor deschise peste 100 de ani, iar textele încep cu binecunoscuta formulă , fiind semnate de scriitori contemporani.

1105 afișări
Imaginea articolului „Masa Amintirilor” şi capsula timpului cu 100 de scrisori, pusă la păstrare pentru a fi găsită în curtea Bojdeucii lui Creangă

„Masa Amintirilor” şi capsula timpului cu 100 de scrisori, pusă la păstrare pentru a fi găsită peste un veac în curtea Bojdeucii lui Creangă

„Masa Amintirilor” este o lucrare de artă contemporană, semnată de Felix Aftene şi împreună cu capsula timpului cu cele 100 de scrisori fac parte dintr-un proiect care marchează 100 de ani de la înfiinţarea Bojdeucii ca primul muzeu literar al României.

„Masa Amintirilor este un proiect pe care l-am început cu prilejul Centenarului Bojdeucii. În prima etapă a lui am invitat scriitorii români să trimită câte o scrisoare către cei de peste 100 de ani, pentru Bicentenarul Bojdeucii. S-a întâmplat ca numărul de scrisori să ajungă fix la 100, cu alte cuvinte, cam a fost predestinat totul, de vreme ce şi întâmplarea a lucrat în favoarea noastră. (...) Iar pentru o sută de ani de aici încolo, cel puţin, va exista aici în curte o Masă a amintirilor care face trimitere la Creangă, face trimitere la Mihai Eminescu şi păstrează cumva memoria a 100 de scriitori contemporani care au trims material de lucru pentru muzeografii de peste 100 de ani şi pentru cine se va ocupa atunci, dacă se va ocupa şi sperăm că se va ocupa de Muzeul Naţional al Literaturii Române”, a declarat Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi.

Printre cei care semnează scrisorile sunt Gabriela Adameşteanu, Radu Andriescu, Emil Brumaru, Mircea Cărtărăscu, Oltiţa Cîntec, Bogdan Creţu, Dan Doboş, Nichita Danilov, Viorel Ilişoi, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Doina Ruşti, Bogdan Suceavă, Lucian Dan Tedorovici şi mulţi alţii.

Fiecare text începe cu binecunoscuta formulă <nu ştiu alţii cum sunt, dar eu...> şi toate cele 100 de texte au fost puse într-un cub de sticlă, pus la rândul lui în masa de piatră care a fost denumită „Masa Amintirilor”.

„Ne-am propus foarte mult să o facem în aşa fel încât să fie compatibilă cu Bojdeuca, să nu afecteze în vreun fel vizual, dat fiind că e o lucrare de artă modernă, să nu afecteze vizual ceea ce Bojdeuca transmite deja de atâta timp oamenilor. Prin urmare a fost provocare pentru Felix Aftene, dar din punctul nostru de vedere şi din fericire şi a publicului că am văzut mulţi oameni reacţionând aşa, proiectul a ieşit foarte bine, se integrează foarte bine aici, în spaţiul Bojdeucii Ion Creangă”, a declarat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, la inaugurarea Mesei Amintirilor.

Şi forma mesei are o anumită semnificaţie.

„În formă, proiectul arată ca o evoluţie a două forme geometrice perfecte, şi anume pătratul reprezentându-l pe Ion Creangă şi cercul pe Mihai Eminescu. (...) Am şi eu aminitiri din copilărie, de atunci când am văzut prima oară această Bojdeucă şi evident că această încărcătură sentimentală nu o poţi uita niciodată. Ba chiar mi-a revenit de multe ori acum, m-am întors de multe ori la primul impact pe care l-a avut spaţiul Bojdeucii atunci când l-am văzut pentru prima oară.”, a explicat Felix Aftene.

Iar pisicile lui Creangă, muzele sale, nu lipsesc. În mijlocul mesei, Felix Aftene a aşezat o pisică, simbol şi al lucrărilor sale.

„Pe masă tronează o pisică, în poziţie de sfinx, una dintre mâţele lui Ion Creangă, pe care acesta le numea muze. Ea protejează practic trunchiul mesei, care, asemeni unui relicvariu, protejează 100 de scrisori pentru 100 de ani. (...) Am dat acestei forme, acestei lucrări de artă contemporană, prin geometria ei secretă, prin finisajul pietrei limestone, toate datele ca această lucrare să navigheze în viitor în siguranţă, cred eu, şi din punct de vedere esteric, structural sau conceptual”, a declarat artistul.

Acesta speră ca peste 100 de ani, când vor fi deschise scrisorile, în dealul Ţicăului încă să se vorbească limba română.

„Ce sperăm? Să se vorbească pe dealul Ţicăului, aici, să se vorbească în continuare aceeaşi limbă peste 100 de ani şi la ediţia 106 a FILIT să se descopere acest mic tezaur îi spun eu astăzi, sperăm că atunci pentru ei să fie mare şi să îl folosească aşa cum se cuvine”, a declarat Felix Aftene.

Inaugurarea Mesei Amintirilor face parte din evenimentele din cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici