Masteratul, veriga slabă în lanţul învăţământului superior românesc

Asociaţia Universitare Europene a evaluat, pe durata anului universitar 2007-2008, activitatea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), concuziile fiind prezentate, luni, într-o conferinţă de presă.

Una dintre problemele sesizate de evaluatorii EAU în învăţământul superior românesc vizează programele de masterat.

Prima serie de noi programe de masterat (al doilea ciclu Bologna) la universităţile din România va începe din toamna anului 2008 pentru prima generaţie de studenţi care au absolvit noile programe de licenţă pe o perioadă de trei ani. Numai programele acreditate de masterat vor avea dreptul să funcţioneze, iar ARACIS a lucrat în strânsă legătură cu universităţile în acest sens.

Comisia de evaluare a aflat că multe universităţi au fost la început destul de reticente în ceea ce priveşte desfăşurarea unui exerciţiu de autoevaluare referitor la programele lor de masterat şi a existat o discuţie politică dacă programele sub nivelul de licenţă să fie sau să nu fie supuse acreditării ori evaluării, însă universităţile care au fost supuse evaluărilor au fost mulţumite cu ceea ce au dobândit.

Comisiei i s-au adus la cunoştinţă argumente care au propus ca universităţile acreditate să fie responsabile în mod autonom pentru propriile programe de masterat. Aceste argumente se bazează pe exemple din sistemele naţionale din Europa şi din alte ţări în care universităţile beneficiază de o mai mare autonomie şi în care programul de masterat s-a dezvoltat pe o perioadă mai lungă.

În opinia Comisiei de evaluare, problema imediată la nivel de masterat pentru învăţământul superior românesc pare a fi lipsa de pregătire a sistemului în general în furnizarea de programe noi şi potrivite din al doilea ciclu pentru studenţii care vor absolvi în anii următori programele de licenţă Bologna.

Această situaţie include întârzierile Ministerului Educaţiei în a elabora reglementările referitoare la al doilea ciclu şi o listă oficială de specializări - pe care comisia le afirmă ca realitate nu ca declamaţie de valoare asupra necesităţii sau eficacităţii -, ritmul lent al multor universităţi de a propune şi realiza programe de masterat pentru potenţialii studenţi şi trecerea acestora spre o etapă în care sunt pregătite pentru a fi supuse acreditării, lipsa de dialog a universităţilor în acest proces de planificare cu angajatorii şi alţi factori interesaţi relevanţi, şi presiunea viitoare asupra ARACIS de a se asigura că procesul de acreditare poate într-adevăr, dacă este cazul, să se desfăşoare în cel mai scurt timp disponibil.

Potrivit raportului, programul de masterat este legat din multe puncte de vedere de sistemul de finanţare a cercetării şi de doctorat, şi este important ca aceste elemente diferite să rămână coerente.

Totuşi, experienţele pozitive recente ale acelor universităţi care au pregătit programe de masterat pentru anul universitar 2008-2009 şi ale ARACIS oferă o bază pentru asigurarea ca această verigă să fie consolidată în anii următori, se mai arată în raport.

Comisia de evaluare a observat că ARACIS se află încă în proces de definire a abordării referitoare la asigurarea calităţii pentru al treilea ciclu. În acest proces, ARACIS ar trebui să lucreze în strânsă legătură cu Consiliul Naţional pentru Cercetare în Învăţământul Superior care acreditează şi finanţează centrele de cercetare.

"Reprezentanţii studenţilor întâlniţi în timpul vizitelor comisiei EUA au oferit analize clare ale provocărilor actuale ale rolului studenţilor în asigurarea calităţii din învăţământul superior românesc. Acestea includ: nevoia instituţiilor de a se concentra pe identificarea şi abordarea internă a aspectelor şi problemelor legate de calitate, decât pe concentrarea asupra aspectelor legate de asigurarea externă a calităţii; nevoia ca instrumentele îmbunătăţite să identifice opiniile şi percepţiile studenţilor; dificultăţile care rezultă din niveluri scăzute ale participării studenţilor la mecanismele de feedback; nevoia de a stimula mai mulţi profesori să implice studenţii în asigurarea internă a calităţii şi să ofere feedback studenţilor; nevoia ca facultăţile care organizează mecanisme de feedback ale studenţilor să publice rezultatele acestora astfel încât atât studenţii, cât şi profesorii să poată vedea rezultatele eforturilor lor", potrivit raportului prezentat luni.

Preşedintele ARACIS, Ioan Curtu, a declarat că din cele 1800 de dosare pentru acreditarea studiilor de master depuse de instituţiile de învăţământ superior, au fost respinse 165. Există cazuri în care la master au fost acceptaţi 300 sau 400 de studenţi, deşi pentru a păstra exigenţele, facultăţile pot accepta maximum 50 de studenţi.