Micii româneşti, fabricaţi după reţeta tradiţională, vor putea fi exportaţi în UE, de la 25 iunie

României i s-a făcut o derogare pentru folosirea bicarbonatului de sodiu şi a altor aditivi necesari preparării pastei de mici, prin Regulamentul nr. 601/2014 al Comisiei din 4 iunie de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte categoriile de carne şi utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne.

Documentul a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, de la 25 iunie, micii vor putea fi exportaţi în spaţiul comunitar, după mai bine de un an în care au existat preocupări cu privire la pregătirea micilor după reţeta tradiţională, care presupune folosirea bicarbonatului de sodiu şi a altor aditivi alimentari, interzişi de Uniunea Europeană în produsele din carne.

În Anexa II, se arată că pentru prepararea micilor se pot folosi carbonaţi de sodiu, acid carminic (colorant roşu), precum şi zaharuri şi melase caramelizate.

Controversele au apărut în vara anului trecut, înainte de intrarea în vigoare, la 1 iunie 2013, a unui regulament european care interzicea folosirea unor aditivi alimentari în produsele din carne. Printre aditivii interzişi figurau bicarbonatul de sodiu, un conservant şi un antioxidant folosiţi în reţeta tradiţională de mici.

"Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi şi când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea, Uniunea Europeană nu l-a agreat. Prima reţetă cunoscută de mici datează din 1902 şi specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne. E folosit pentru a frăgezi compoziţia şi a păstra compoziţia. Dacă nu se foloseşte bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea", explica, la 1 mai 2013, preşedintele Patronatului Romalimenta, Sorin Minea.

"Vina noastră a fost că nu ne-am trezit foarte devreme să cerem introducerea bicarbonatului într-un produs tradiţional. Au fost discuţii sterile şi ne-am trezit că se interzice", mai preciza Sorin Minea, adăugând că se va putea obţine o derogare de la Comisie.

La 20 februarie 2014, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor (SCFCAH) a decis să amâne proiectul de regulament al Comisiei care autorizează folosirea aditivilor necesari pastei de mici pentru luna iulie a acestui an.

"Intenţia a fost de a vota în cadrul SCFCAH folosirea mai multor aditivi pentru anumite produse tradiţionale, printre care şi micii româneşti", a precizat atunci, pentru MEDIAFAX, Aikaterini Apostola, ofiţer de presă al comisarului pentru sănătate, Tonio Borg.

"În cele din urmă, votul nu a mai avut loc, dar discuţiile cu statele membre vor continua şi chestiunea va fi introdusă din nou pe agenda SCFCAH", a mai spus Apostola.

Potrivit unor surse europene, mai multe state, printre care Germania şi Olanda, s-au opus proiectului.

La rândul său, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a precizat că proiectul a fost supus discuţiei, pentru a decide dacă se poate întruni o majoritate calificată (minim 260 voturi din total 352).

"Cu toate că niciun stat membru nu a avut obiecţii la solicitările României, unele din aceste state au precizat că nu pot vota în favoarea propunerii, datorită solicitărilor producătorilor naţionali, solicitări care nu au putut fi incluse în prezentul proiect. În esenţă, este vorba de interesul acestora privind extinderea listei cu aditivi care nu sunt utilizaţi în produse tradiţionale", se arată într-un comunicat al MADR.

Din cauza acestei situaţii, s-a decis să nu supună votului proiectul de regulament, "evitând astfel reluarea întregului proces de la zero (opiniile favorabile cumulau 247 voturi)", a mai precizat Ministerul Agriculturii.

În cele din urmă, amânarea nu a mai durat până în iulie.

Potrivit unor surse europene, la presiunea mai multor state, inclusiv al României, Comitetul SCFCAH s-a reunit la 10 martie pentru a lua o decizie în privinţa modificării listei aditivilor. România a obţinut derogarea pentru folosirea bicarbonatului şi a carminului în pasta de mici. Derogarea obţinută permite folosirea acestor doi aditivi doar pentru prepararea pastei de mici, dar va rămâne interzisă pentru alte produse. Totodată, decizia SCFCAH a permis României să exporte mici în Uniunea Europeană.

Decizia a fost salutată şi de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

"Atunci când există argumente, atunci când există o bună coordonare între industrie şi autorităţile responsabile la nivel naţional şi european, rezultatele sunt pozitive. Mă bucur că serviciile Comisiei Europene, în special Direcţia Generală pentru Sănătate coordonată de colegul meu Tonio Borg, au tratat cu atenţie o problemă atât de importantă pentru cei de acasă şi că, după întâlnirea de pe 20 februarie, s-au mobilizat într-un timp foarte scurt pentru a pune cererea României din nou pe agenda comitetului", a declarat comisarul Cioloş.