Modificările aduse Codului Penal sunt NECONSTITUŢIONALE

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituţionale, a decis, miercuri, Curtea Constituţională. Judecătorii CC au discutat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cele ale PDL privind modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013.

4800 afișări
Imaginea articolului Modificările aduse Codului Penal sunt NECONSTITUŢIONALE

Modificările aduse Codului Penal sunt NECONSTITUŢIONALE (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Judecătorii Curţii Constituţionale au discutat, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul Penal şi noul Cod Penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale.

Astfel, CC a admis obiecţia şi a constatat neconstituţionalitatea articolului I punctul 5 şi articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat.

"Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale", se arată într-un comunicat de presă al Curţii Constituţionale remis agenţiei MEDIAFAX.

De asemenea, judecătorii constituţionali au constatat neconstituţionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională.

"Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale", a precizat Curtea Constituţională.

Judecătorii constituţionali au constatat şi neconstituţionalitatea articolului I punctul 2 şi articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic "infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani", potrivit CC.

"Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale", a precizat sursa citată.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului ministru.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane "sunt deasupra legii", neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept.

Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, "s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept".

Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o "justificare obiectivă şi rezonabilă", în condiţiile în care conduce la "excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile".

Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.

Şi PDL a transmis Curţii Constituţionale, tot în 12 decembrie, două sesizări privind modificările la Codul Penal.

Una dintre sesizările PDL a vizat definirea funcţionarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, susţinea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.

Blaga spunea că PDL contestă şi faptul că proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizează activitatea organizării judecătoreşti. Preşedintele democrat-liberalilor a criticat şi faptul că şedinţa Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul nopţii şi că reprezentanţii PDL nu au fost anunţaţi.

El mai spunea că USL, în loc să se gândească să creeze locuri de muncă pentru români, se gândeşte "să creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, să-şi scoată prietenii din închisoare, să-i apere pe cei care sunt încă în justiţie".

Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie", precum DNA sau ANI.

Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi".

Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici