MOTIVARE: Cristian Poteraş putea coordona şi influenţa acţiunile complicilor săi, prin funcţia sa

Cristian Poteraş, în virtutea funcţiei deţinute, era în măsură să coordoneze şi să influenţeze acţiunile celorlalţi inculpaţi, notează CAB în decizia de condamnarea a fostului primar al sectorului 6 şi a complicilor săi, despre care arată că trebuiau să dea dovadă de responsabilitate.

633 afișări
Imaginea articolului MOTIVARE: Cristian Poteraş putea coordona şi influenţa acţiunile complicilor săi, prin funcţia sa

Cristian Poteraş (Imagine: Andreea Balaurea / Mediafax Foto)

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) face o amplă individualizare a motivelor concrete pentru care a desfiinţat decizia de achitare şi a dispus condamnarea fostului primar al sectorului 6 Cristian Poteraş şi a complicilor săi.

În motivarea deciziei de condamnare, judecătorii arată că "preliminar, trebuie menţionat că activitatea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate în cazul săvârşirii infracţiunilor de genul celor deduse judecăţii, în contextul socio-politic actual, implică o responsabilitate deosebită, prin prisma angajamentelor asumate de România, a aşteptărilor societăţii faţă de finalitatea actului de justiţie, dar şi a schimbării unor mentalităţi şi deprinderi".

"La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor, Curtea reţine pericolul social al infracţiunilor, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, natura şi gravitatea faptelor, consecinţele produse precum şi conduita inculpaţilor, care nu au recunoscut faptele comise", mai arată instanţa.

Judecătorii notează că "inculpaţii au fost judecaţi pentru comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată şi a unor infracţiuni de fals conexe, care prin natura şi gravitatea lor, prin organizarea activităţii infracţionale reţinute, prin aceea că a existat o pluralitate de inculpaţi, relevă un grad de pericol concret ridicat, având în vedere şi că acest gen de infracţiuni, prin amploarea lor deosebită, aduc atingere unor importante valori proteguite de legea penală, respectiv stabilitatea şi credibilitatea instituţiilor şi organismelor statului, serviciilor publice, precum şi corectitudinea funcţionarilor care-şi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, îndeplinind funcţiile încredinţate".

Trebuie avute în vedere, mai arată magistraţii de la CAB, "aspectele privind cuantumul extrem de ridicat al prejudiciului cauzat municipiului Bucureşti precum şi cele legate de percepţia publică cu privire la modul în care s-au realizat reconstituirile dreptului de proprietate faţă de anumite persoane, acest gen de infracţionalitate fiind unul extrem de răspândit la nivelul întregii ţări şi fiind de foarte mult timp în atenţia societăţii".

Curtea a avut în vedere şi faptul că "acţiunile inculpaţilor ar fi trebuit să aibă ca finalitate repararea unor abuzuri la care au fost supuşi cei ce au fost victime ale regimului comunist, prin recunoaşterea unor drepturi succesorilor acestora, dar aplicarea în mod discreţionar şi abuziv a dispoziţiilor legale de către inculpaţi a făcut ca acest scop să nu se realizeze, transformându-se practic într-un mijloc aparent legal prin care au fost avantajate anumite persoane".

"Practic, acte juridice ce trebuiau a fi guvernate de echitate cu privire la foştii proprietari au fost transformate de inculpaţi într-o sursă de venituri enorme pentru anumite grupuri de interese, corelativ cu diminuarea patrimoniului unor entităţi de interes public", mai notează judecătorii care arată că "lipsa antecedentelor penale, faptul că inculpaţii au un grad de instruire sau pregătire profesională peste medie şi se bucurau de o bună reputaţie au o pondere mai redusă în determinarea pedepsei ce trebuie aplicată tocmai pe considerentul că în cazul unor infracţiuni ca cele ce fac obiectul cauzei criteriile menţionate au făcut posibilă ocuparea, de către inculpaţi, a unei funcţii publice care să le permită comiterea faptelor de care sunt acuzaţi".

"Curtea va avea însă în vedere în mod determinant rolul pe care inculpaţii l-au avut în derularea activităţii infracţionale. Astfel, inculpatul Poteraş este cel care, în virtutea funcţiei deţinute, era în măsură să coordoneze şi să controleze şi putea direcţiona sau influenţa acţiunile celorlalţi inculpaţi. Având în vedere cuantumul prejudiciului cauzat şi responsabilitatea de care ar fi trebuit să dea dovadă inculpatul, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientată spre mediu, faţă de limitele prevăzute de lege, satisface scopurile pedepsei şi principiului proporţionalităţii acesteia cu gravitatea infracţiunii săvârşite", arată instanţa cu privire la fostul edil al sectorului 6.

Complicii lui Poteraş - Gheorghe Floricică, Dumitru Vultur, Daniel Moise şi Petre Boncea - "au avut de asemenea un rol determinant în realizarea activităţii infracţionale şi în producerea prejudiciului, întrucât fiecare dintre aceştia deţinea o funcţie ce i-ar fi permis să se opună restituirii acestor terenuri. În virtutea funcţiilor încredinţate, aceştia aveau obligaţia de a asigura respectarea drepturilor celor ce solicitau restituirea proprietăţii, dar numai în condiţiile prevăzute de lege, şi nu în mod discreţionar".

"Inculpaţii aveau de asemenea obligaţia de a proteja interesele patrimoniale ale statului şi unităţii administrativ-teritoriale, obligaţie ce nu se putea realiza nici aceasta decât prin respectarea normelor legale în vigoare şi prin îndeplinirea cu bună-credinţă a îndatoririlor pe care le presupuneau funcţiile deţinute de inculpaţi. Comportamentul inculpaţilor, rolul important deţinut de fiecare dintre aceştia şi consecinţele faptelor acestora impun aplicarea pentru fiecare dintre ei a unor pedepse privative de libertate, pedepse ce vor fi orientate spre minimul special, dar superioare acestuia. Gravitatea faptelor săvârşite, reflectat în special cuantumul prejudiciului cauzat, nu justifică suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei", mai notează Curtea despre aceştia.

Referitor la Cristina Popescu şi Dorina Piftor însă, curtea a constatat că "acestea au avut rolul unor simpli executanţi ai dispoziţiilor pe care le primeau din partea celorlalţi inculpaţi, cu putere de decizie".

"Inculpatele, deşi prin acţiunile lor au înlesnit săvârşirea infracţiunilor de către ceilalţi inculpaţi, nu au fost aşadar factorii de decizie şi nici iniţiatoarele activităţii infracţionale, astfel încât modul de sancţionare a acestora, sub aspectul cuantumului pedepselor şi al modalităţii de executare a pedepsei rezultante, trebuie să fie diferit de cel aplicat celorlalţi inculpaţi, cu un rol indispensabil în schema infracţională. Nu se impune aşadar să dea eficienţă funcţiei eliminatorii a pedepsei prin privarea de libertate, scopul preventiv şi funcţia de reeducare a pedepsei fiind pe deplin realizate şi în cazul menţinerii în comunitate a inculpatelor, prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi instituirea obligaţiilor prevăzute de lege în acest sens", se mai arată în documentul instanţei.

Fostul edil al Sectorului 6 Cristian Poteraş a fost condamnat definitiv, în 22 mai, la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul de abuz în serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane. Cristian Poteraş fusese achitat de Judecătoria Sectorului 6, în urmă cu un an.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şase funcţionari publici. Astfel, Gheorghe Florică, Petre Boncea şi Dumitru Vultur au primit câte cinci ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, Daniel Moise a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, iar Cristina Popescu şi Dorina Piftor au primit câtre trei ani, pedeapsă ce a fost suspendată pe durata unui termen de încercare de şapte ani.

Curtea de Apel Bucureşti a decis şi desfiinţarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, emise de fostul edil.

Aceeaşi instanţă a dispus şi confiscarea mai multor sume de bani. Este vorba despre 20 de milioane de euro, de la Marian Jean Căpăţînă, sumă ce reprezintă preţul obţinut din vânzarea a două terenuri din Sectorul 6 al Capitalei, de 16.831, respectiv 3.053 metri pătraţi.

De la Ion Nicolae Berendea, instanţa a dispus confiscarea sumei de 810.000 de euro, ceea ce reprezintă preţul obţinut din vânzarea unui teren de peste o mie de metri pătraţi, amplasat în acelaşi sector.

"În baza art. 404 alin. 4 lit.c raportat la art.249 C. proc. pen. dispune luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, în vederea confiscării speciale, asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând intimaţilor: - Căpăţînă Marian Jean (Căpăţîna Marco Jean), până la concurenţa sumei de 19.900.000 Euro; - Berendea Nicolae Ion, până la concurenţa sumei de 810.000 Euro", conform deciziei judecătorilor.

În primă instanţă, fostul primar al Sectorului 6 a fost achitat, în 10 aprilie 2014, de Judecătoria Sectorului 6. Alături de Poteraş, au fost achitaţi şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

În martie 2011, Cristian Poteraş, pe atunci primar al sectorului 6 şi preşedinte al Subcomisiei locale de fond funciar de pe lângă Consiliul Local al Sectorului 6 Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu.

Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2006, Cristian Poteraş, Gheorghe Floricică, Dumitru Vultur, Moise Daniel, Boncea Petre, Cristina Popescu şi Dorina Piftor, în calitate de funcţionari publici în cadrul Primăriei Sectorului 6 Bucureşti şi de membri în cadrul Subcomisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar Sector 6, nu şi-au respectat atribuţiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a şase titluri de proprietate pentru suprafaţa totală de 119.647,64 mp teren intravilan situat în municipiul Bucureşti, cu o valoare de piaţă, la nivelul anului 2006, de 58.230.034 euro (205.306.570 lei).

În mod identic, a arătat DNA, în toate cele şase situaţii, prin modalitatea în care au instrumentat cererile, au formulat propunerile de validare, au procedat la punerea în posesie şi au eliberat titlurile de proprietate, inculpaţii au încălcat dispoziţii legale imperative şi metodologia de soluţionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, astfel că au fost retrocedate terenuri cu o situaţie juridică incertă sau chiar prin încălcarea dreptului de proprietate al altor persoane.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici